GLICINA MOV, ARBUSTUL CU FLORI SPECTACULOASE. Cum îl îngrijim

04 aug 2023
Glicina sau Wisteria este o plantă spectaculoasă, un arbust cățărător care impresionează prin florile sale. Glicina mov este cea mai cunoscută, dar există și alte culori, precum alb și roz. Glicina mov este o plantă perenă, cățărătoare, ce poate avea un coronament foarte bogat. O singură rădăcină de glicina poate să îmbrace complet o fațadă, un gard sau să formeze bolte pline de flori.
 
Glicina - descriere
Planta ajunge la maturitate la vârsta de 6 ani. Frunzele de Wisteria au circa 15-35 cm în lungime cu 9-19 foliole. Florile sunt asemănătoare celor de salcâm, fiind grupate în racemuri de 10-80 cm lungime. Glicina pot urca până la 20 metri deasupra solului și se pot extinde până la 10 metri lateral. Înflorirea are loc primăvara (chiar înainte sau pe măsură ce frunzele se deschid) la unele specii asiatice, iar în condițiile de vară ploioasă plantele pot înflori și a doua oară.


 
Tipuri de Glicina
Există mai multe tipuri de glicina, dar cea care se găsește frecvent este cea mov sau Wisteria floribunda: Wisteria brachybotrys – Wisteria mătăsoasă Wisteria floribunda – Wisteria japoneză Wisteria frutescens – Wisteria americană Wisteria macrostachya – Wisteria din Kentucky Wisteria sinensis - Wisteria chinezească Wisteria venusta.
 
Privită de sus, glicina mov sau Wisteria floribunda japoneză se învârte în sensul acelor de ceasornic, în timp ce Wisteria sinensis se învârte în sensul invers acelor de ceasornic. Aceasta este metoda cea mai ușoară pentru identificarea celor mai comune două specii de Wisteria.
 
Cum se plantează Glicina mov?
Wisteria este foarte rezistentă și se dezvoltă rapid. Preferă sol fertil, umed, bine drenat. Planta iubește căldura, de aceea este recomandat să o plantați în locurile cu mult soare. În caz contrar, există riscul să nu înflorească niciodată.


 
Plantarea se poate face primăvara sau toamna în gropi cu adâncime corespunzătoare în funcție de rădăcina plantei și de trei ori mai late decât aceasta. Arbustul cățărător de glicina preferă luminozitatea ridicată.
 
Distanța recomandată între plantele de glicină este de 4-5 metri dacă vreți să plantați mai mulți puieți. În plus, este important să alegeți un loc din grădină mai spațios pentru că odată ce crește, Glicina poate sufoca celelalte plante din imediata vecinătate.
 
De ce nu crește Glicina?
Un motiv al eșecului cultivării și înfloririi glicinei poate fi îngrășământul excesiv, mai ales de azot. Wisteria are capacitatea de fixare a azotului și astfel plantele mature pot beneficia de la îngrășăminte de potasiu și fosfat, dar nu și de azot. În cele din urmă, Wisteria poate să nu înflorească înainte de a ajunge la maturitate din cauza excesului de azot.
 
Înmulțire Glicina
Wisteria poate fi înmulțită prin tăiere, butași sau semințe. Cu toate acestea, exemplarele cultivate din sămânță pot dura decenii până să înflorească. Pentru a profita din plin și cât mai repede de coronamentul spectaculos, de obicei, se folosesc plante din butași înrădăcinați sau altoiți.
 


Cum se îngrijește Glicina
Glicina mov are frunze căzătoare, rezistentă scăzută la frig, în primii ani, are nevoie de mult soare, apă și pământ feril. După primii ani de viață devine robustă și ceva mai tolerantă la condițiile de mediu. De asemenea, până se dezvoltă, are nevoie de susținere și diercționarea spre locurile de cățărare. Trebuie legată, susținută și agățată.
 
Glicina - Cum se face tăierea corectă
Florile se dezvoltă în muguri în apropierea bazei de creștere din anul precedent, astfel încât tăierea lăstarilor prin lăsarea a câțiva muguri la bază la începutul primăverii poate spori vizibilitatea florilor.
 
Glicina trebuie tunsă toamna după căderea frunzelor, dar înainte de îngheț. Poate fi tunsă și primăvara, până dau mugurii. Plantele mature trebuie tunse mai mult, pentru corectarea formei și reducerea lăstarilor. Tăierea poate fi făcută de oriunde, dar trebuie lăsați lăstarii de prindere. Cu cât tunzi mai mult, cu atât înflorește mai mult.

La plantele mature, de peste 5-6 ani, se poate practica și o tăiere de vară. Se taie de oriunde, dar păstrând lăstarii de susținere. Dacă se dorește controlarea dimensiunii plantei, lăstarii laterali pot fi scurtați vara și toamna.
 
Sursa: Libertatea 
 
loading ...