Recoltarea alunelor s-a încheiat, producătorii fiind la etapa când încearcă să își vândă marfa. După ce au investit sume considerabile în plantațiile care intră pe deplin în rod după 10-12 ani și au trecut prin seceta din 2020, volumul adunat din tinerile livezi este unul modest. Mai ales că sunt nevoiți să-și „împartă” munca cu șoarecii de câmp și mistreții, de care este destul de greu să scapi, dacă nu chiar imposibil.
Antreprenoarea Svetlana Nițoreanu cultivă această cultură din 2015, atunci când a sădit prima plantație ecologică din R. Moldova. Ea deține o suprafață de 10 ha, amplasată în satul Grigorievca din raionul Căușeni. Schema de plantare este 4X5 și pe un ha sunt sădiți în jur de 500 pomi. Soiurile cultivate sunt sută la sută autohtone și în acest an a reușit să adune recolta de pe cca 30 % din toată livada. Volumul estimativ este de 2, 4 tone de pe întreaga suprafață, anul trecut reușind să recolteze doar 1, 8 tone. Marfa este destinată consumatorilor locali.
„Anul acesta am trecut cu brio procedura de monitorizare și la finele lunii octombrie vom lua certificatul ecologic pentru anul viitor. În livada noastră, care e o afacere de familie, toate procesele sunt mecanizate. Am atras multe finanțări pentru a procura utilajele necesare, în schimb am soluționat problema cu lipsa forței de muncă. Și recoltarea e mencanizată, alunele fiind culese de un aspirator conectat la tractor”, a comunicat dna Nițoreanu pentru AGROMEDIA.
Marfa este vândută și în coajă, și decojită, în ambalaje de 100, 200 și 300 grame, sub brandul „Oro del Bosco”. Potrivit producătoarei, prețul solicitat nu este unul mare – 300 lei/kg.
„Este prețul stabilit de când am început să comercializăm alunele. Avem
contracte cu câteva companii și le livrez o anumită cantitate, de o anumită calitate. Din coaja de alun facem brichete pentru foc, arde foarte bine. O amestecăm cu coaja de semințe de floarea-soarelui. Pe viitor vrem să ne extindem, am reușit să consolidăm în jurul livezii câteva hectare, doar că nu am material săditor suficient. Avem și o pepinieră în care producem material săditor, dar e nevoie de timp pentru ca să obțin un material săditor mai bun”, a menționat ea.
Livada este dotată cu sistem de irigare. Au arendat un lac secat, dar cu suficiente izvoare și au apă pentru plantație. Svetlana speră că își va recupera investițiile peste ani. Acum veniturile sunt modeste, pentru că și recolta e modestă, și livada e tânără.
Șoarecii au luat cu asalt livada și au băgat alunele-n pământ
„Nu veverițele sunt problema cea mai mare, ci șoarecii de câmp. În momentul în care depistează bunătățurile de pe plantație, imediat se cuibăresc. Am văzut o livadă abandonată de alun, stăpânul a decedat și rudele au scos-o în vânzare. Probabil, nu au prelucrat-o de ceva vreme și nici nu au strâns roada. Toată recolta a fost băgată în pământ de către șoareci, un lucru care și impresionează, dar și îngrozește. Șoarecii fac mizerie și e mult mai greu să-i stârpești sau să-i alungi de pe plantație”, ne-a spus dna Nițoreanu.
Șoarecii au ajuns și la Criuleni. Și nu doar ei, ci și mistreții. Cultivatorul Mihail Sclifos ne-a povestit că în timpul recoltării a observat în jurul pomilor movilițe acoperite cu țărână, crengi uscate, frunze și fel de fel de semințe.
„Și am găsit acolo alune. Curate, ascunse cu grijă, și-au făcut „băieții” rezerve de hrană. E primul an când am depistat aceste magazii, în jurul unor copaci erau chiar și câte zece. Șoarecii de câmp sunt o problemă, dar și mai grav ar fi să dea peste ele mistreții. Într-o noapte îți mănâncă toată roada. Eu am îngrădit plantația ca să o protejez de ei, dar am auzit cazuri când cineva a plantat pe deal 50 ari pentru consum personal, au năvălit porcii sălbatici și au curățat tot. Dacă nu ai grijă, ai rămas și fără copaci, că-i scot din rădăcini”, ne-a povestit dl Sclifos.
Dacă dau mistreții de alune, i-ați rămas bun de la muncă!
Spre deosebire de livada de la Grigorevca, pe cea din Criuleni au fost plantate doar soiuri italiene.
„Am plantat livada (12 ha – n. red.) în 2015 și 2016, am optat pentru soiurile italiene pentru că sunt mai productive, solicitate la export, deci, competitive pe piața mondială. Alunele de pe aceste varietăți sunt mult mai bogate în micro și macro elemente. Sunt mai dulci, e diferență când le consumi. Eu cultiv un soi, Cosford, care produce cea mai dulce alună dintre toate. În acest an am recoltat în jur de 1, 5 kg de pom. A fost frig primăvara și polenizarea a fost mai puțină. Au fost și ploi, totul depinde de condițiile meteo. Per total, am adunat 600 kg. E destul de bine, dat fiind că livada intră în rod deplin după 10-12 ani.
Producția o realizez pe piața autohtonă, la o companie care cumpără angro și le ambalează pentru magazinele locale. Mă bucur că volumul de recoltă crește în fiecare an, dar vom putea discuta despre profit atunci când voi aduna 1, 5 tone per hectar, 5-10 kg de pe un pom.
Recoltarea o fac manual, kilogramul costă 60 lei, e puțin, dar mă orientez după piață. Cele decojite sunt 250 lei/kg, la comandă. Începutul e greu, dar vreau să ajung să obțin produs final. Mă gândesc să investesc într-un sistem de irigare și am depus actele pentru a o întregistra ca plantație ecologică”, a menționat fermierul.
Precizăm că alunul din R. Moldova se situează în prezent pe locul trei în topul culturilor nucifere la capitolul suprafața plantației și volumul de producție. Investițiile în plantații, înainte de fructificare și în funcție de tipul tehnologiilor agricole, pot varia în limita a 165-230 mii lei per hectar.