Zilele acestea este în toi recoltarea sfeclei de zahăr. Într-un an complicat, în care toate culturile au avut de suferit din cauza lipsei de precipitații, sfecla, care este o mare consumatoare de apă, nu a bucurat fermierii cu cele mai bune recolte.
Alexei Chiriac, administratorul companiei SC „Climăuțanul-Agro” din satul Climăuți, raionul Dondușeni susține că, pe an ce trece, din cauza lipsei de precipitații, cultivarea sfeclei de zahăr devine din ce în ce mai dificilă. În absența ploii, rentabilitatea la hectar este una foarte mică.
Sigur, și sfecla de zahăr a fost afectată de seceta din acest an. E slabă roada. Ultimele precipitații pe care le-am avut acum, toamna au mai redresat situația, dar tot foarte puțin. Până în prezent, am recoltat sfecla de pe o suprafață de aproximativ 200 de hectare, e prematur să vorbim încă despre răscumpărarea investițiilor, dar cu certitudine putem spune că cu 40 de tone la hectar profit sigur nu obținem, a declarat Alexei Chiriac, pentru AGROMEDIA.
În acest an, fermierul a cultivat sfecla de zahăr pe o suprafață de 2 mii de hectare. Pentru anul viitor, însă, planifică să reducă din numărul acestora, întrucât investițiile sunt mari, iar prețul oferit de fabricile de procesare nu tocmai ofertant.
Anul viitor este încă sub semnul întrebării, dar mai vedem, dacă fabricile vor modifica prețurile la materie primă posibil să mai cultivăm, dar sigur nu pe așa suprafețe mari. Deocamdată nu avem stabilit un preț nici pentru sezonul actual, încă suntem în discuții. Noi sperăm că și statul ne va susține la acest capitol, măcar câtuși de cât. Altfel, nu vom putea supraviețui, mai spune fermierul.
Situația este și mai puțin îmbucurătoare în gospodăria fermierului Gheorghe Panfil din Dondușeni, AGRO-PANFIL. Gospodarul încă nu a început recoltarea, dar preconizează o recoltă de maxim 30,35 de tone la hectar, o cantitate foarte mică spune acesta. Mai mult, agricultorul menționează că în ultimii ani se confruntă și cu problema nivelului de zaharitate scăzut al sfeclei.
În zona noastră, am avut o secetă foarte gravă. După ploaia din august a crescut umiditatea din sol și o mai lăsăm să crească. După prețurile care sunt acum pentru sfecla de zahăr, vom intra în minus. Investițiile din acest an s-au ridicat la 43 de mii de lei la hectar. Prețul inițial pentru sfeclă este de 700 de lei, în funcție de zaharitate, dar din păcate, nivelul de zaharitate este mic. Avem 4 ani de zile de când nu avem zahăr la sfecla de zahăr. Nu știu din ce cauză, se spune că din cauza condițiilor meteo, însă astfel de condiții am mai avut, dar zaharitate era. Noi facem tot posibilul pentru a mări zaharitatea și nu ne reușește din păcate.
Mai mult, anul acesta, după sfecla de zahăr am semănat porumb și avem recolta practic compromisă. Sfecla este un mare consumator de apă și după ea nu cresc culturile, menționează fermierul.
Compania agricolă SRL AGRO-SZM, cel mai mare producător de sfeclă de zahăr din țară, în acest an, a semănat o suprafață de 3087 de hectare. Victor Hropotinschi, administratorul companiei spune că au fost multe provocări, dar experiența în domeniu și tehnologiile performante i-au ajutat să facă față.
Avem o tehnologie destul de performantă pentru sfecla de zahăr. Introducem îngrășămintele, substanțele de bază la o adâncime de 30-35 de cm și asta face ca sfecla să fie mai rezistentă la secetă. În pofida lipsei acute de precipitații din acest an, sfecla s-a păstrat bine, puțin ce s-a uscat. Asta ne-a permis ca la ziua de azi să avem un rezultat de peste 40 de tone la hectar. Financiar, suntem la nivelul zero, nu este cel mai bun rezultat, dar cel puțin nu avem pierderi.
Pentru anul viitor, planificăm să însămânțăm 1500 de hectare cu sfeclă de zahăr, câmpurile sunt pregătite deja, a declarat Victor Hropotinschi.
În rezultatul analizei condiţiilor agrometeorologice create şi ținând cont de condițiile meteorologice prognozate pentru restul perioadei de vegetație a dezvoltării sfeclei de zahăr, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează că roada medie pe țară, în anul 2022, va constitui 190-220 сh/ha (roada medie în ultimii 10 ani a constituit 340 ch/ha).
Sursa foto: Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova