În cadrul clubului de presă, jurnaliștii au interacționat cu experții din domeniu, cu discuții despre impactul schimbărilor climatice în agricultură, vulnerabilitățile existente, încorporarea măsurilor de adaptare la nivel sectorial dar și comunitar, impactul asupra femeilor din agricultură și instrumentele pentru accelerarea aplicării măsurilor de adaptare în agricultură.
Reprezentanții media, prezenți la eveniment au avut ocazia să afle din prima sursă despre impedimentele generate de schimbările climatice chiar de la fermierii invitați la clubul de presă.
În ultimii ani, temperaturile sunt în creștere, avem secetă, nu avem posibilitatea să irigăm, iar pentru ca să nu pierdem recolta, să asigurăm condiţii de creştere şi rodire a pomilor am trecut la practici din agricultura conservativă ca înierbarea, mulcirea solului care ne salvează la moment a declarant Maria Rotaru, care cultivă prune în raionul Hâncești.
Situația este complicată și în cazul culturilor de camp. Am semănat pe șase mai. Până acum, nu am avut o ploaie productivă. Avem acuș două luni. Plantele încă mai rezistă fără apă. Cu toate acestea ploi nu se prevăd și cel mai probabil, vom pierde cultura de porumb. La cultura de floarea soarelui s-ar putea să avem ceva roadă, spune Ion Catană, fermier din Ialoveni.
Ca soluție, Ion Catană a recurs la practicile agriculturii conservative - Ajută și sunt importante când ne confruntăm cu astfel de probleme. Aceasta permite o mai bună reținere a apei în sol și o absorbție în cantități mai mari a apelor pluviale.
Evenimentul organizat miercuri la Chișinău, a avut loc în cadrul proiectului FAO “Integrarea adaptării în procesele de planificare pentru reducerea vulnerabilităților la schimbările climatice, la nivel local și central, în sectorul agricol din Republica Moldova (Ag-SAP)”, care se desfășoară în perioada 2020 - 2023 și își propune să integreze soluțiile de adaptare la schimbările climatice în procesele de planificare ale sectorului agricol din țara noastră.
La fel cum proiectul promovează prioritizarea măsurilor de adpatare la schimbările climatice la toate nivelurile decidente, ne dorim ca informația despre aceste măsuri să fie prioritizată și în mass media și impreună să contribuim la minimizarea vulnerabilităților agriculturii din Republica Moldova în fața schimbărilor climatice, a menționat în deschiderea evenimentului coordonatoarea proiectului, Ala Druță. Ne dorim o colaborare strânsă cu jurnaliștii, o comunicare deschisă, atât despre lucrurile bune realizate în acest sector cât și despre lacunele și problemele care există a subliniat ea.
Ulterior, jurnaliștii au fost invitați să asiste la o sesiune de instruire cu Mihai Goțiu, jurnalist și activist de mediu, cu o experiență de peste 20 de ani în jurnalismul din România, autor a cărții Afacerea Roșia Montană, iar între 2019 și 2022 membru al think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), pe probleme de mediu.
Participanții au aflat unde sunt pe agenda media subiectele ce vizează schimbările climatice, ce abordări lipsesc dar sunt necesare, cum să realizeze un subiect la temă care să treacă filtrul editorilor și cum se documentează un subiect pe mediu.
În contextul actual, în care efectele schimbărilor climatice nu mai sunt avertismente științifice, ci realități cu care ne confruntăm aproape cotidian – temperaturi record, secetă, fenomene meteo extreme – reflectarea subiectelor de mediu de către jurnaliști e atât o necesitate, cât și o responsabilitate a instituțiilor media. În același timp, reprezintă o oportunitate de carieră, fiind una dintre puținele specializări din domeniul presei în care, la nivel global, numărul profesioniștilor a crescut într-o perioadă în care numărul total al jurnaliștilor din redacții a scăzut dramatic. De aceea mă bucur de interesul arătat de participanții la instruire și sper că am convins măcar o parte dintre ei să se specializeze și să-și continue activitatea în domeniul jurnalismului de mediu, a menționat Mihai Goțiu.
Notă: Proiectul FAO Ag-SAP este finanțat de Fondul Verde pentru Climă și lucrează în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Ministerul Mediului, pentru a contribui la obiectivul de mărire a rezilienței și adaptare a sectorului agricol al Moldovei la schimbările climatice. Proiectul își propune să acorde sprijin MAIA, instituțiilor subordinate în a integra adaptarea la schimbările climatice în procesele de planificare ale sectorului agricol îmbunătățind, în același timp, securitatea alimentară pentru populația Moldovei și asigurând o abordare sensibilă la gen, și participarea grupurilor vulnerabile.