După lansarea în dezbatere publică de către Ministerul de Finanțe a politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2023, mediul de afaceri din Republica Moldova a venit cu propriile evaluări și au formulat propuneri de îmbunătățire a legislației. În cadrul dezbaterii organizate sub egida Agendei Naționale de Business, reprezentanții asociațiilor de business au insistat pentru îmbunătățirea documentului și au subliniat nevoia asigurării predictibilității politicii bugetar-fiscale.
Agenda Națională De Business a emis un comunicat prin care menționează că: oamenii de afaceri au apreciat negativ lansarea în dezbatere publică pentru o perioadă de mai puțin de 10 zile a unui document care schimbă regulile pieței și anunță noi niveluri de taxe și accize, cu 5 săptămâni înainte de intrarea efectivă în vigoare. Astfel, agenții economici nu au suficient timp la dispoziție să își facă planul pentru anul viitor.
Printre problemele sesizate de asociațiile de business se numără cota diferențiată de TVA în agricultură, ceea ce subminează regulile de bază ale concurenței de piață și încurajează importurile din zonele sau țările care au TVA mai mic. Pe lista de probleme se află și creșterea accizei la produsele alcoolice și de tutun la un nivel mult mai mare decât cel stabilit prin calendarul legal existent în domeniu. O creștere de 15% peste cota de 5% asumată creează riscuri foarte mari de amplificare a fenomenului evaziunii fiscale și a comerțului de contrabandă. Mai mult chiar, la produsele alcoolice, Republica Moldova a depășit nivelul minim recomandat de Uniunea Europeană țărilor membre.
O altă recomandare a mediului de afaceri este ca, într-o țară în care produsele alimentare constituie în medie 40% din cheltuielile unei gospodării, politica fiscală să fie stimulativă pentru a asigura accesul populației la alimente.
În condițiile în care Moldova este țară candidată la aderarea la UE, comunitate în care cota TVA este de 7 sau 8 sau 11% la alimente, ar trebui ca și Moldova să adopte o cotă a TVA unică pe tot lanțul valoric în agricultură, mai menționează oamenii de afaceri.
După declanșarea războiului din Ucraina, agenții economici au pierdut căile de aprovizionare cu materii prime din statele CSI și au fost nevoiți să apeleze la furnizori din Uniunea Europeană, unde prețurile sunt mai mari. Ar fi necesar, susțin oamenii de afaceri, ca pe perioada războiului, autoritățile să renunțe la taxele vamale pentru importul materiilor prime.
De asemenea, s-a pus în discuție și prelungirea cu șase luni a patentei de întreprinzător în domeniul comercial, care creează concurență neloială pe piață.
Reprezentanții asociațiilor de business au mai remarcat lipsa ajustării scutirilor la impozitul pe venit cel puțin cu rata inflației și au apreciat negativ excluderea cotei maxime la taxele locale, ceea ce ar putea duce la impunerea unor cote exagerate pentru agenții economici.
Deducerea cheltuielilor pentru hrana angajaților este diferită pentru agenții economici care asigură tichete de masă și cei care asigură hrană, iar plafonul ar trebui egalizat pentru a elimina discriminările. Ar mai fi necesară și actualizarea plafonului pentru cheltuielile de transport a angajaților, în condițiile majorării prețurilor la combustibili și la întreținerea vehiculelor.
O altă problemă semnalată este cea a posibilității recalificării tranzacțiilor de către orice inspector fiscal în cadrul unui control, ceea ce încalcă flagrant Codul Civil - piatra de temelie a oricărui contract comercial.
Oamenii de afaceri s-au mai întrebat de ce politica bugetar-fiscală nu prevede nimic despre extinderea bazei de impozitare, care ar aduce mai mulți bani la buget, sau despre măsuri de oprire a exodului forței de muncă.
Mediul de business și-a manifestat deschiderea pentru organizarea unor mese de lucru cu reprezentanții autorităților pentru a îmbunătăți legislația și a crea premisele unei dezvoltări și creșteri economice sănătoase și durabile, într-un cadru legal predictibil și care să încurajeze concurența reală, fără discriminări.