BENEFICIILE MAZĂRII ÎN ASOLAMENT. Fermier: ea crește cu cel puțin o tonă la hectar cantitatea recoltelor următoare

Mazărea este cultivată pentru boabele sale bogate în proteine, vitamine, carbohidrați, ce se pot consuma sub diferite forme. Deoarece are proprietatea de a fixa în sol azotul atmosferic, atât mazărea de grădină, cât și cea furajeră sunt foarte bune premergătoare pentru alte culturi legumicole. Tulpinile ce se obțin după recoltare constituie și ele un bun furaj pentru animale, datorită conținutului ridicat în proteină. De asemenea, mazărea poate fi folosită ca îngrășământ verde pentru că îmbogățește solul cu azot. Într-un cuvânt, este o cultură care nu ar trebui să lipsească din asolamentul gospodăriilor agricole. Spre regret, însă, puțini dintre fermierii din țara noastră cultivă mazărea. De ce? Am încercat să aflăm chiar de la agricultori.

Gheorghe Pașalî din Ceadâr Lunga cultivă mazăre pe o suprafață de 160 hectare și planifică extinderea ei.

Noi producem material semincer, iar pentru a obține semințe de calitate, respectăm cu strictețe rotația culturilor în asolament. Mazărea trebuie să se regăsească în asolament neapărat. În contextul scumpirilor majore a îngrășămintelor minerale, planificăm să mărim suprafața de cultivare. Anterior, aveam 100 de hectare de mazăre, în ultimii ani, am extins la 160 de hectare, iar la anul, planificăm să semănăm mazăre pe o suprafață de 210 hectare. Astfel, îmbunătățim calitatea solului pentru culturile următoare, creștem productivitatea în mod natural, reducând cantitatea de îngrășământ aplicat. Cu ajutorul mazării rezolvăm mai multe probleme concomitent, a declarat pentru AGROMEDIA, Gheorghe Pașalî.   

Potrivit fermierului, pe lângă faptul că este o sursă bună de îngrășământ natural pentru sol, mazărea începe să fie și o cultură solicitată pe piață.

Cererea pe piață a mazării s-a restabilit, se vinde cu un preț nu rău, aș spune și nu întâmpinăm dificultăți la realizarea ei. Vindem toată producția aici, pe loc. În gospodăria noastră, se cultivă mazăre furajeră și pentru material semincer. Noi achiziționăm semințe de mazăre de elită din Cehia, Franța și facem prima reproducere. Cultivăm atât mazăre de toamnă, cât și de primăvară. După ea, semănăm grâu și orz de toamnă, orz de primăvară și floarea soarelui – soiuri de cofetărie, toate pentru material semincer, menționează antreprenorul.

Mazărea este o cultură aparte. Nu le place tuturor agricultorilor. Nu toți reușesc să obțină recolte bogate. Tehnologia de cultivare nu este complicată, dar e nevoie de condiții optime pentru dezvoltare și din punct de vedere al densității solului, și al tehnologiilor de protecție, și al îngrășămintelor. Are particularitățile sale, povestește fermierul.

Motive din care fermierii noștri evită să crească mazărea sunt mai multe. Desigur, din punct de vedere al profitului, nu putem compara mazărea cu floarea soarelui sau cu grâul. Pentru recolte bogate este nevoie totuși de investiții destul de mari. Au fost anii precedenți și probleme la capitolul realizare. Noi avem un partener cu care lucrăm de 4 ani deja, nu toți reușesc astfel de colaborări, iar traderii mari nu oferă un preț rezonabil. La fel, cel mai bun preț la mazăre este la începutul și la sfârșitul anului, nu toți au posibilitatea să depoziteze recolta pentru a aștepta momentul potrivit pentru realizare. Sunt mai multe aspecte.

Dar trebuie să ținem cont de faptul că putem, de exemplu, anul acesta să nu obținem roadă bogată la mazăre, dar ea oferă minimum 1 tonă adaos semănăturilor următoare, fiind o cultură premergătoare ce absoarbe azot din atmosferă, menționează Gheorghe Pașalî.

Tot cu scopul de a îmbogăți calitatea solului, cultivă mazărea și Ivan Derevolcov din Taraclia. Agricultorul susține că are zero profit de la mazăre, dar aportul ei în obținerea unor recolte bogate la culturile următoare este esențial.

În gospodăria noastră, mazărea este premergătoare pentru grâu. Nu ne-am oprit de cultivat mazărea niciodată, încă de pe timpul colhozului. Pe timpuri, mazărea era la fel de apreciată ca și cerealele. În prezent, prețul nu corespunde investițiilor. Ieșim la zero, dar ce să facem? Anual, semănăm în jur de 100 – 150 de hectare de mazăre, a declarat pentru AGROMEDIA, Ivan Derevolcov.

Potrivit specialiștilor, mazărea trebuie să urmeze după plante care lasă terenul curat de buruieni, cum sunt culturile prăşitoare şi cerealele păioase. Nu se recomandă revenirea ei pe același teren mai devreme de 3-4 ani, deoarece determină fenomenul de „oboseală a solului” şi nici nu se cultivă după alte leguminoase pentru a se evita bolile (fuzarioza) şi dăunătorii specifici.

Mazărea este o plantă bună premergătoare pentru majoritatea culturilor, în special pentru grâul de toamnă, deoarece se recoltează timpuriu şi are o influenţă deosebit de favorabilă asupra structurii şi fertilităţii solului.