Deși au în spate experiența anului 2020, cu pagube semnificative din cauza secetei, nici în 2022, fermierii moldoveni nu s-au grăbit să-și asigure terenurile agricole împotriva acestui fenomen. Potrivit acestora, motivul ar fi condiţiile neclare impuse la semnarea contractelor. De cealaltă parte, după ce au rămas fără recoltele din cauza secetei și în acest an, unii fermieri au cerut Guvernului instituirea stării de urgenţă în agricultură şi aşteaptă sprijin din partea statului, transmite AGROMEDIA, cu referire la TVR Moldova.
Sergiu Spinei administrează 200 de hectare de teren în raionul Anenii Noi. În acest an, a semănat porumb, floarea soarelui şi grâu. Fermierul povesteşte că a avut şi o livadă de 86 hectare de mere pe malul Nistrului, pe care a asigurat-o. În 2018, însă, plantaţia a fost distrusă complet, după ce râul a ieşit din albie. Atunci a avut pierderi de 3 milioane şi jumătate de euro.
Atunci, în acel an, eu am asigurat livada la îngheţ şi la secetă. Fiindcă la moldoveni e făcut un sistem tare tâmpit şi negândit. E făcut că nu-I asigurarea complexă, dar este asigurarea pe domeniu, sau te asiguri de secetă, sau de asiguri de piatră trebuie să ghiceşti, mărturisește fermierul.
Alexei Ivanov, din satul Mălăieşti, Orhei, a semănat în primăvară 100 de hectare de porumb. Seceta i-a compromis recolta în totalitate, iar pierderile se ridică la aproximativ un milion de lei. Bărbatul spune că nu şi-a asigurat cultura pentru că nu crede în companiile de profil din Republica Moldova.
Ei încearcă de aceea că-i secetă, nu-I secetă, că e 100 de procente, nu-i 100 de procente. Îngrăşăminte tu le-ai introdus, ai cheltuit pentru dânsele dare le au mai rămas şi pentru cultura viitoare şi aşa mai departe. Şi se începe toată acestea. Trebuie da, sau nu. Până când încă eu, de plidă, nu-s gata. Poate şi îs greşit, dar nu-s gata să asigur tot, spune agricultorul.
Alexandru Slusari, preşedintele Asociaţiei "Forţa Fermierilor", lucrează de mai mulţi ani şi în domeniul asigurărilor în agricultură. El susţine că, în prezent, în Republica Moldova nu sunt companii capabile să acopere în totalitate pierderile financiare provocate de secetă.
Companiile de asigurări practic refuză să asigure seceta. Adică formal posibil, nu resping agricultorii, dar condiţiile de asigurare la secetă, practic, limitează foarte mult posibilitatea asigurării, menționează Slusari.
Din 2020, Guvernul subvenţionează, în proporţie de până la 70 la sută, primele de asigurări în agricultură. Datorită acestui sprijin, în ultimii doi ani a crescut semnificativ numărul fermierilor care şi-au asigurat recoltele dar numai împotriva îngheţurilor şi grindinei, susţine Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
În 2020, au fost în total 82 de dosare de asigurări, în 2021, au fost 463, şi în 2022, avem deja 432 de dosarei, a spus oficialul.
Ministrul nu vede, însă, o problemă în faptul că, în ultimii doi ani, nimeni nu s-a asigurat împotriva secetei şi îi îndeamnă pe agricultori ca, în viitor, să facă acest lucru cu prioritate. Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare: Pentru ei, ca şi o regulă, adică în fiecare toamnă, una dintre cheltuielile de bază după ce-şi vând roada, trebuie să fie pentru poliţa de asigurare. Algoritmul este în felul următor. Trebuie să se asocieze în asociaţie, trebuie să studieze piaţa asigurărilor în Republica Moldova. Noi avem companii de asigurări diferite. Ele trebuiesc analizate.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de stat, în perioada 1 mai – 20 iulie, în Republica Moldova s-a înregistrat cel mai mare deficit de precipitații din ultimii 30 de ani. Seceta extremă a afectat grav toate culturile agricole, în special porumbul, sfecla de zahăr, floarea soarelui şi grâul. Acum o săptămână, membrii asociaţiei "Forţa Fermierilor" au cerut instituirea stării de urgenţă în agricultură, în speranţa că, astfel, Guvernul va avea mai multe pârgii să îi ajute. Ministrul Vladimir Bolea a admis că ar putea solicita premierului acest lucru după ce va fi făcută o evaluare a stării culturilor agricole.
DE CE FERMIERII MOLDOVENI REFUZĂ SĂ ÎȘI ASIGURE TERENURILE AGRICOLE?