Războiul din Ucraina a dat peste cap procesul de export al Republicii Moldova. Lanțurile logistice au ajuns să aibă costuri extrem de mari, iar căile de acces spre țările în care ajungeau produsele moldovenești au devenit aproape imposibile. Toți exportatorii sunt nevoiți să tranziteze România, iar asta a dus la crearea unor cozi interminabile de peste 100 de camioane la frontieră. Despre cât și cum sunt exportate cerealele moldovenești în condițiile actuale am discutat cu Igor Grigoriev, directorul executiv al Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale”.
În prezent, exportăm porumb și floarea soarelui din roada anului 2021. Exportul merge foarte anevoios, pentru că lanțul logistic a fost răsturnat odată cu declanșarea războiului din Ucraina. Porturile din regiunea Odessa nu funcționează.
Dacă anterior, exportam în jur de 300, 350 de mii de tone lunar, în prezent 100 de mii, 150 de mii de tone lunar este record pentru perioada actuală, a declarat pentru Agromedia, Igor Grigoriev.
Deocamdată, perioada mai lungă de păstrare a cerealelor nu influențează calitatea acestora, dar există riscul lipsei de spațiu de depozitare pentru recolta 2022.
Peste 2-3 săptămâni începe recoltarea din anul acesta, respectiv, nu vom avea unde depozita roada nouă, dacă nu eliberăm depozitele, chiar dacă aceasta nu va fi în cantități atât de mari ca anul trecut.
De asemenea, în prezent, încercăm să convingem Guvernul să scoatem interdicția la exportul grâului. Astăzi, din spusele fermierilor, în depozite și silozuri sunt în jur de 200 de mii de tone de grâu din roada anului trecut. Producătorii planificau să obțină anumite mijloace financiare orientate spre stingerea creditelor sau pentru cheltuielile în perioada de recoltare 2022, dar stau cu el în stare amorfă.
Totodată, depunem eforturi maxime pentru a fluidiza exportul pe calea ferată. Este dificil. Pe lângă produsele noastre care merg la export, și marfa din Ucraina tranzitează teritoriul țării noastre. Este și acesta unul din motivele din care au apărut cozile interminabile de la frontieră.
În prezent, utilizăm la maxim toate căile existente pentru export: calea ferată, Portul Giurgiulești de Stat, Portul Internațional Giurgiulești, pe la Reni, pe cale terestră la Galați și ulterior, pe cale maritimă, menționează directorul „Agrocereale”.
În ultima perioadă, portul Giurgiulești a devenit suprasolicitat de exportatori. Volumul de export al mărfurilor a crescut de 3 ori, iar numărul de cereri s-a majorat cu circa 400%.
Portul Giurgiulești a fost prevăzut inițial pentru pasageri, deci el nu este pregătit să facă față unei asemenea solicitări. Dar administrația portului este în legătură directă și permanentă cu exportatorii de cereale și se reușește maxim posibil. Depunem eforturi colosale pentru a reuși să exportăm maxim posibil, susține Igor Grigoriev.
Acum 2 zile, premierul, Natalia Gavrilița, a solicitat întreprinderea unor acţiuni de sporire a capacităţii portului Giurgiuleşti, cu accent pe sprijinirea dezvoltării acestui nod logistic regional, dar şi protejarea intereselor producătorilor naţionali.
Și la vămile terestre situația e încordată. Se lucrează și la nivel guvernamental, și la nivel parlamentar. Soluția ar fi crearea vămilor comune cu România.
Cel mai grav în tot procesul sunt costurile pentru logistică care s-au mărit de câteva ori. Dacă acum câteva luni, transportarea pe Dunăre costa 30 de dolari tona, în prezent, este 90, 120 de dolari.
Motorina și benzina s-au scumpit esențial, mai mult ca atât, nu excludem că vom avea și un deficit dar, sperăm că Guvernul lucrează la acest subiect. Motivul principal este însă războiul. Multe companii de transport fie naval, fie terestru se asigură astfel. Pun costuri mari, știind că oamenii oricum vor face comerț.
Întrebat dacă profită companiile de transport de situația dificilă în care sunt acum exportatorii, Igor Grigoriev a răspuns: Nu exclud. Acesta ar fi răspunsul corect.
Potrivit specialistului, în depozitele din țară mai sunt aproximativ peste 150 de mii de tone de porumb și peste 30 de mii de tone de floarea soarelui.