ÎNGHEȚURILE DE PRIMĂVARĂ. Cum afectează culturile agricole și ce măsuri de prevenire propune Ministerul

Potrivit specialiștilor din agricultură, coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului sub 0°C, în perioada de vegetaţie a culturilor, afectează negativ dezvoltarea plantelor şi uneori, încheie prematur ciclul de vegetație, sau chiar duce la moartea culturilor. În consecință, agricultorii suportă pierderi financiare majore.

În pomicultură, înghețurile dăunează pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului fiind: caişii, piersicii, vişinii, cireşii, mărul, nucul şi alunul. Probabilitatea vătămării de îngheţuri a florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15 – 40% din ani, la celelalte culturi pomicole – până la 15% din ani. 
De asemenea, sunt afectate şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii. Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezentând înghețurile tardive de după desfacerea mugurilor. Probabilitatea acestor îngheţuri pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% ani. 

Culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie mai mică de îngheţurile de primăvară. Probabilitatea vătămării de îngheţuri a plantelor răsărite de porumb, în dependenţă de termenii de semănat, constituie 5 – 10% din ani. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr, în timpul răsăririi lor, nu este mare şi este posibilă doar în raioanele de nord ale țării. Plantele abia răsărite a culturilor cerealiere de primăvară sunt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturii până la -7° - 9°C frig.
Îngheţurile tardive de primăvară sunt periculoase îndeosebi pentru culturile iubitoare de căldură şi cele legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Culturile legumicole: roșiile, ardeii, vinetele, castraveții, sunt cele mai pretențioase. Îngheţurile cu intensitatea de 0 – 1°C frig duc la pieirea lor. Tutunul este foarte vulnerabil la îngheţ după răsădirea lui în sol. Îngheţurile cu intensitatea 0 - 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor.

În acest context, Ministerul Agriculturii a publicat o listă de Măsuri de atenuare şi combatere a îngheţurilor tardive de primăvară:

• Măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare (plantele sensibile la îngheţ sunt cultivate pe pante cu expoziţia sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu uşurinţă a aerului rece pe văi);
• Măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie); 

• Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald); 

• Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului; 

• Măsuri agrotehnice prin care se influenţează proprietăţile termice ale stratului arabil şi procesele radiative la suprafaţa solului. 

Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0 grade Celsius. 
Pentru asigurarea riscurilor de producție în Republica Moldova, statul subvenționează cu 70% din costul primei de asigurare. Actele normative din domeniu:
Legea nr. 183/2020 privind asigurarea subvenționată în agricultură;
HG nr. 217/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind subvenționarea asigurării riscurilor de producție în agricultură;
HG nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, submăsura 1.7.A.