Mihail Rurac, doctor în agricultură, specialist în Agricultura Conservativă a vorbit fermierilor despre: impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol şi necesitatea adaptării agriculturii; Agricultura Conservativă ca tehnologie avansată şi eforturile fermierilor din Republica Moldova în adaptarea la schimbările climatice, precum și despre stabilirea comunității de Practici în Agricultura Conservativă.
Schimbările climatice. Cum este influențată agricultura Moldovei
Fermierii au confirmat, din propria experiență, că clima se schimbă an de an şi practicarea agriculturii devine tot mai dificilă. Ce reprezintă Agricultura Conservativă şi cum ar trebui ea implementată a trezit mare interes şi a servit ca subiect de discuții, respectiv, fermierii au adresat cele mai multe întrebări.
În condițiile unei crize globale de amploare, eficiența agriculturii scade semnificativ şi este nevoie de un alt sistem de agricultură. Către anul 2000, comunitatea științifică din lume cunoștea clar că lucrarea solului are numai efecte negative asupra solului. Lucrarea solului contribuie la mineralizarea materiei organice, micșorează infiltrarea apei în sol, distruge structura, provoacă îmburuienirea, distruge biota solului şi multe alte efecte negative.
Primele încercări de a cultiva plantele fără lucrarea solului au fost efectuate de către fermieri cu scopul de a reduce cheltuielile de producere. La moment, obiectivul primar al fermierilor este de a obține profit şi apoi de a proteja solul. Dar, cu timpul, s-a dovedit că Agricultura Conservativă nu numai că este economic profitabilă, ea protejează solul de eroziune și ameliorează proprietățile lui. Menținerea permanentă a solului acoperit cu plante verzi sau cu resturi vegetale este acea armură naturală care ne protejează solurile noastre, eforturile de a combate eroziunea cu ajutorul lucrării solului nu au nici un sens şi nici nu sunt o soluție. Fermierii prezenți la seminar au recunoscut că „eroziunea este o provocare majoră pentru agricultura noastră”. Acum când tot mai frecvente sunt secetele pe de o parte şi pe de altă precipitațiile cad tot mai des ca ploi averse, noi trebuie să facem tot posibilul ca fiecare picătură de apă să fie captată şi înmagazinată în sol pentru a obține recolte stabile, spune Mihail Rurac.
O întrebare care a clarificat multe aspecte ale implementării Agriculturii Conservative pentru fermieri a fost: „Câți ani ar trebui de lucrat solul după sistemul mini – till pentru a trece cu succes la Agricultura Conservativă?”. Răspunsul a fost unul neașteptat.
Odată ce am conștientizat faptul că solul nu trebuie lucrat, nu are rost să continuăm lucrarea lui în niciun mod. Nu este nevoie de o perioadă îndelungată de tranziție, dar o nivelare aproape ideală a suprafeței solului este obligatorie, menționează specialistul.
Fermierii au adresat întrebări cu privire la aplicarea îngrășămintelor și produselor de uz fitosanitar. Doamna Ecaterina Fiodoraș, președinta CAP „La Fontan” a raportat despre rezultatele pozitive obținute în anul agricol 2022, obținute la cultura de floarea-soarelui, testând sistemul no – till.
Un subiect aparte a fost despre activitatea Comunității de Practici în Agricultura Conservativă, fondată recent în cadrul proiectului „Integrarea adaptării în procesele de planificare, în vederea reducerii vulnerabilității la schimbările climatice la nivel central și local în sectorul agricol din Republica Moldova” finanțat de Fondul Verde pentru Climă și implementat de FAO.
Moderatorul comunității create în cadrul proiectului menționat, dl Mihail Rurac, a relatat despre succesul fermierilor din Moldova în implementarea practicilor Agriculturii Conservative, activitățile realizate, resursele comunității și planurile pentru viitor. Moderatorul a încurajat fermierii să adere la Comunitate pentru a învăță unul de la altul prin intermediul vizitelor de studiu în gospodăriile fermierilor care aplică Agricultura Conservativă, eventualelor seminare și activităților on-line. A fost prezentată pagina web a comunității, biblioteca digitală, pagina Facebook și comunitatea de pe Viber.
De asemenea, fermierii, prezenți la eveniment, au vorbit și despre problemele cu care se confruntă, cum sunt: lipsa contractelor de arendă de lungă durată, suprafețele mici de teren arabil, lipsa tehnicii specializate și lipsa experienței locale. Cei prezenți și-au exprimat dorința de a adera la Comunitatea de Practici în Agricultura Conservativă pentru a participa mai activ în următoarele evenimente.
Seminarul a fost organizat în colaborare cu GAL ”Stâncile Prutului”, FNF din Moldova şi Consiliul Raional Glodeni.
Notă: Agricultura Conservativă mai este numită no-till sau zero tillage atunci când sunt respectate principiile fundamentale: a) menținerea permanentă a solului acoperit cu plante verzi sau cu resturi vegetale; b) perturbarea mecanică minimă a solului; c) diversificarea culturilor prin rotații, asociații, intercalare etc.