E249 – nitrit de potasiu
E250 – nitrit de sodiu
E251 – nitrat de sodiu
E252 – nitrat de potasiu
Aditivii alimentari amintiți mai sus sunt folosiți în industria alimentară pentru că fac posibilă îmbunătățirea conservării alimentelor, oferind în același timp o culoare roz apetisantă mezelurilor, cum ar fi jambonul, crenvurștii. Producătorii care le folosesc mai susțin că acești aditivi ajută la lupta împotriva botulismului, o afecțiune neurologică gravă cauzată de o bacterie prezentă în alimentele neconservate. Dar aditivii, pe cât sunt de utilizați de către producători, pe atât sunt de periculoși pentru sănătatea noastră.
Când sunt ingerate, aceste substanțe pot contribui la formarea de compuși cancerigeni în stomacul nostru: numite nitrozaminele. Aceste substanțe sunt clasificate drept substanțe cancerigene probabile pentru om (categoria 2A) de către Agenția Internațională pentru Cercetare împotriva Cancerului (IARC), deoarece favorizează dezvoltarea cancerului colorectal, al doilea cel mai periculos tip de cancer după cancerul pulmonar și cancerul de stomac. Nitriții pot crește riscul de a dezvolta boli de sânge sau hematologice, în special la persoanele din grupurile de risc.
Unde se găsesc acești aditivi alimentari cancerigeni?
Cu toate aceste riscuri pentru sănătate, aditivii alimentari sunt autorizați pentru utilizare în R. Moldova în o serie de categorii de produse alimentare.
Nitriții și nitrații – E 249, E 250, E 251 și E 252 – sunt autorizați în special în produse din carne. Anexa 1 a hotărârii de Guvern Nr. 229 din 29-03-2013 conține o categorie aparte despre utilizarea nitriților și nitraților în produsele din carne:
Produse din carne conservate în mod tradiţional, cu prevederi specifice referitoare la nitriţi şi nitraţi:
Produse tradiţionale din carne conservate prin imersie în soluţie de saramură (produse din carne conservate prin imersie în soluţie de conservare care conţine nitriţi şi/sau nitraţi, sare şi alte componente)
Produse tradiţionale din carne, conservate prin uscare (procedeul de conservare prin uscare presupune aplicarea uscată a amestecului de conservare care conţine nitriţi şi/sau nitraţi, sare şi alte componente pe suprafaţa cărnii, urmată de o perioadă de stabilizare/maturare).
Alte produse din carne, conservate în mod tradiţional (procedeele de conservare prin imersie şi conservare prin uscare, utilizate în combinaţie sau cele în care se includ nitrit şi/sau nitrat într-un produs compus sau în care soluţia de conservare se injectează în produs înainte de preparare).
Dar, acești aditivi alimentari sunt autorizați în alte categorii de produse alimentare, după cum urmează :
Nitrați (E 251, 252):
- brânza de pastă dură, semidură şi semimoale,
- lapte pentru brânză de pastă dură, semidură şi semimoale,
- brânzeturi categoria de produse maturate dure, semidure şi semimoi,
- analogi de produse lactate categoria analogi de brânză pe bază de produse lactate,
- hering şi şprot marinat.
Moldova, doza maximă autorizată este de 150 mg/kg. Deja, este de responsabilitatea ANSA (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor) să verifice dacă aceste doze se respectă și să informeze consumatorii în acest sens.
Biroul Național de Statistică informează că numărul de decese în anul 2020, conform datelor Agenției Servicii Publice, a fost de 40 656 cazuri, fiind în creștere cu 4 245 cazuri (sau cu 11,7%) față de anul 2019.
Tot potrivit datelor statistice, un moldovean consumă în medie anual 52,8 kg de carne și preparate din carne, ceea ce ar însemna aproape 143 de grame pe zi. Nu avem date exacte despre consumul de mezeluri sau carne transformată, dar amintim aici că OMS afirmă că fiecare porție de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic (de exemplu, două felii de șuncă) crește riscul de cancer colorectal cu 18%.
Pentru a evita riscurile pentru sănătate, oamenii de știință din Franța recomandă limitarea consumului de mezeluri la 150 de grame pe săptămână per persoană. De asemenea trebuie limitat consumul de carne roșie – la 500 grame pe săptămână per persoană.
Sursa: CECONSUM.eu