Asociația Națională a Piscicultorilor din RM (ANPRM) solicită implicarea organelor supreme ale statului în soluționarea problemelor acumulate în domeniu de aproape 30 de ani. Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare se arată că angajații din piscicultură „au fost nevoiți să lupte cu primăriile, diferite instituții statele, ministere, furturturile masive de pește care ajung și până la 30-40% și cu contrabanda. Ultimii ani au apărut problemele de secetă legate de schimbarea climei și toți știu că peștele crește în apă. Schimbarea climei a generat apariția masivă de cormorani, care în România nimicesc anual peste 20 000 tone din peștele crescut (aproape 50%), iar în Europa volumul ajunge la peste 300 000 tone. Pepinierile piscicole din România pierd 60-70% din materialul de populare și unii piscicultori au renunțat la afaceri și au secat heleșteiele. Situația a început să se înrăutățească și în Moldova, și mai mulți piscicultori au înregistrat, în urma invaziei cormoranilor, pierderi de 50-70%”, menționează ANPRM.
În același timp, se mai subliniază că „lucrul piscicultorilor e cel mai greu, mai ales iarna când pescarii stau în apa rece trăgând năvodul pe sub gheață. Nu degeaba majoritatea piscicultorilor au diferite boli profesionale. Cine din agricultori mai suportă atâtea greutăți și pierderi? De ce leafa medie a piscicultorilor e cea mai mică din economie? Orice agricultor își vede roada peste 5-6 luni (în avicolă puii cresc cel mult 1,5 luni), la noi însă peștele devine marfă peste 3-4 ani. Cum vă pare diferența?”, se întreabă semnatarii apelului.
Dragi parlamentari, peștele conține fosfor
Un alt motiv care i-a determinat să ceară implicarea statului este cota TVA. „Pornind de la faptul că la peștele de apă dulce cota TVA e de 20%, în 2021 ANPRM a pornit discuțiile despre scăderea taxei la 8%, mai ales că la vecinii noștri români este de 9%, în Rusia - 10%, iar în Macedonia de Nord, unde PIB-ul și populația e cam la fel ca și la noi, cota e de 5%. Am primit și o scrisoare de la Ministerul Finanțelor (nr. 15/3-06/403 din 16.08.2021), prin care am fost rugați să venim cu propuneri clare la politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Ne-am bucurat, crezând că am început să fim auziți. Pe data de 23 august 2021 am expediat argumentele privind cererea de aplicare a cotei TVA de 8% pentru peștele de apă dulce. Răspunsul, cu mare greu, l-am recepționat abia la 3 noiembrie 2021 (aproape peste 2,5 luni), din care am înțeles un singur lucru: în R. Moldova nu pot să fie toți egali”, se arată în postare.
ANPRM vine cu ideea ca această cotă să fie majorată în cazul la toți agricultorii și la toate produsele alimentare, subliniind că în acest an „a a conlucrat permanent cu Ministerul Agriculturii, mai ales după instaurarea noului Guvern. Noul Minister vrea să ne ajute. Doar că fără susținerea Guvernului și a Parlamentului ajutor nu putem obține. Executivul a aprobat politica fiscală și vamală, și cota TVA la peștele de apă dulce a rămas tot de 20%. Parlamentul urmează să voteze și oare e de acord ca piscicultura să fie nimicită încetul cu încetul? Dragi parlamentari, auziți-ne și ajutați-ne! Nu uitați că peștele conține fosfor”, a relatat în mesaj directorul ANPRM, Gheorghe Gheorghiu.