Gheorghe Panfil, agricultor din nordul țării, care de mai mulți ani deja a ales practicarea agriculturii conservative, mai exact No Till și Mini Till, membru al asociației Donau Soja cultivă anual soia, împreună cu alte boboase pe o bună parte din terenurile sale: 35% mazăre verde și 20% soia. Dar rezultate mai mici ca în acest an încă nu a înregistrat, menționează fermierul.
Dacă e să facem comparație cu anul trecut, nici nu am ce compara, atât de mică este recolta de soia anul acesta. În 2021, am avut 4,1 tone de soia la hectar și un preț extrem de bun – 10,5 lei din câmp. În acest an, am făcut deja testarea pentru a primi certificat de calitate de la Donau Soja, recolta însă va fi de până la o tonă la hectar.
În perioada de vegetație a culturii: 1 ianuarie – 10 august, am avut nivelul de umiditate la 100 de mm, asta este foarte puțin, ca niciodată, și în 2020 am avut mai mult. Soia n-a format păstăi, și în cele care sunt are doar 2 boabe în loc de 3, iar acestea sunt foarte mici, masa la 1000 de boabe este diferită față de anul trecut. Într-un cuvânt, roada este compromisă în proporție de 70 – 80%, ne-a spus Gheorghe Panfil.
Arini Valentin, fermier, administratorul gospodăriei „Agdav” SRL din Glodeni și agronom în cadrul proiectului Donau Soja are în acest an o suprafață de 59 de hectare cu soia. A recoltat deja 11 din ele, semănate cu soiul cel mai timpuriu, grupa 4-0. Nu este nici pe departe un an bun pentru această cultură, spune fermierul.
Seceta a afectat tare. Soia este o cultură iubitoare de apă. Primele rezultate sunt de 1-1,2 tone la hectar, pentru soiul timpuriu. Următoarea va fi în jur de 1 tonă la hectar, iar pentru cea mai târzie, din grupa a treia cred că va fi în jur de 0,5 tone la hectar. Este minus total, menționează agricultorul.
De cealaltă parte, fermierii susțin că soia nu trebuie să lipsească din asolament. Chiar dacă nu generează un profit direct, părând inițial neavantajoasă din punct de vedere economic, aceasta contribuie substanțial la rentabilitatea culturilor ce urmează a fi semănate după ea. Este o cultură cu efect pe termen lung, mai spun agricultorii.
Soia este o cultură premergătoare foarte bună, ținând cont de capacitatea ei de acumulare a azotului în sol și de structurare a solului. Americanii utilizează asolamentul soia-porumb, la noi, mai des soia-grâu. Este o cultură ce aduce plus valoare celor ce vor fi semănate după ea. Mai mult, este utilizată pe larg în zootehnie. Să nu uităm că Moldova importă foarte mult șrot de soia, menționează Valentin Arini.
Pe lângă soia, mai am fasole, anul acesta am semănat și 60 de hectare de culturi de acoperire pentru azot. Sunt culturi foarte bune, care ne aduc beneficii. Întotdeauna am promovat soia, fasolea, mazărea verde. Atunci când alegem asolamentul, nu trebuie să ne gândim doar pe termen scurt, la venitul de azi.
Majoritatea terenurilor pe care le cultiv sunt proprietate privată și este forte importantă gestionarea corectă a asolamentului astfel încât să am un sol bogat tot timpul. Din acest motiv, am și ales să fac No Till și pentru sfecla de zahăr – Mini Till. De asemenea, mai folosesc bălegarul de grajd, mă strădui tot timpul să am solul acoperit cu resturi, plante verzi, boboase. Mai ales că la ziua de azi, îngrășămintele cu azot sunt fantastic de scumpe.
Sunt practici foarte bune, este dovedit și deja m-am convins și din propria experiență. De exemplu, pot spune că am sole unde cu No Till-ul am micșorat în jumătate cantitatea de erbicide și fungicide aplicate. Un sol viu, un sol bogat în biotă rezolvă multe probleme, accentuează agricultorul Gheorghe Panfil.
Totuși fermierii din țara noastră încă sunt reticenți atunci când vine vorba să includă soia în asolament. Motivul ar fi dificultatea de cultivare, rentabilitatea mică la hectar și prețul neavantajos, spune Arini Valentin.
Ca să crești soia trebuie să ai suprafețe, condițiile meteo să fie favorabile pentru o roadă bună de minim 2 tone la hectar. Un alt aspect, este puțin mai complicată lupta cu buruienile în cultura de soia. Avem foarte puține erbicide pentru ea, în Moldova, doar 2, 3 scheme ce pot fi aplicate. Recoltarea de asemenea, necesită tehnică specială. Pentru că primele păstăi se formează la 10-7 cm de la sol, hederul le poate scăpa. E nevoie de un anumit heder, o recoltare cu atenție pentru a evita pierderile. Și în final, prețul. La prețul de azi, 9 lei/kg nu sună prea avantajos. De exemplu, în gospodăria noastră, anul acesta cheltuielile sunt peste 15 mii de lei la hectar. Anterior, soia era mai scumpă decât floarea soarelui, dar în prezent ...
Noi am transmis mai multe solicitări la minister să includă subvenționarea la hectar pentru această cultură și boboase în general, „subvenționarea verde”, așa cum se face în România, în țările UE.
În România, de exemplu, statul oferă subvenții în valoare de 500 de euro la hectar pentru cultivarea boboaselor.