Grămezi de deșeuri vegetale. Mormane de frunze uscate împânzesc în fiece toamnă grădinile, livezile și câmpurile noastre. Cei mai mulți gospodari prefer să le ardă, fără să știe ce daune poate provoca această procedură, mocnită în fum. Și nici despre amenzile impuse de autorități pentru arderea frunzelor, se pare, multă lume habar nu are.
 
Arzi frunze? Te ustură amenzile!
 
De altfel, există mai multe acte legislative despre frunzele uscate. Solicitată de AGROMEDIA, Veronica Focșa, șefa Direcției control gestionare deșeuri și substanțe chimice din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), ne-a comunicat că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 209 din 29.07.2016 privind deșeurile, incinerarea și coincinerarea deșeurilor sunt permise doar în cadrul unităților autorizate pentru acest scop. În același context, IPM a emis o dispoziție privind pedeapsa pentru arderea frunzelor. Este vorba de amenzi, care, în cazul persoanelor fizice, este de la la 600 până la 1200 de lei, iar a celor juridice – de la 4500 până la 9000 lei.
 
Conform prevederilor art. 154 (2) din Codul Contravențional, faptele de nerespectare a modului stabilit de colectare, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare menajere şi de altă natură, care au creat pericolul poluării mediului, se sancţionează cu amendă de la 24 la 48 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 180 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
 
Mai multe studii au demonstrat că, arderea unei tone de resturi vegetale produce 53 kg de monoxid de carbon (CO), 18.5 kg de particule nocive  și apariția mai multor substanțe extrem de toxice și, mai ales, cancerigene. În urma arderii resturilor vegetale, persoanele în vârstă, cele care suferă de boli cardiovasculare, alergice, respiratorii şi cele cu un sistem imunitar sensibil, sunt expuse unui pericol mai mare.
 
Efecte negative se atestă și în cazul incendiilor, în urma cărora dispare vegetația. Unul ar fi creșterea hazardului la inundații și la eroziune. De asemenea, incendiile prezintă un potențial de distrugere a biodiversității, a proprietății statului și a celei private.
 
Frunzele uscate, un îngrășământ organic valoros pentru cultura de legume
 

Așadar, ce recomandă specialiștii și ce e bine să facem, pentru a evita amenzile și a avea beneficii de pe urma acestor deșeuri vegetale?
 
Andrei  Gumovschi, doctor conferențiar universitar, recomandă să folosim acest bio material inteligent, transformându-l în compost, el fiind un îngrășământ ecologic mult mai nutritiv, decât bălegarul.  Frunzele, aceste “fiice ale copacilor”, sunt destul de valoroase pentru gradină, conținând dublu minerale față de gunoiul de grajd. De exemplu, o frunză de arțar conține 5% minerale, în timp ce acele de pin conțin calciu, magneziu, nitrogen (N), fosfor și alte elemente într-un procent de 2,5 din greutatea lor. Iar cele multicolore reprezintă o valoare indiscutabilă pentru cantitățile mari de materie organică pe care le conțin și care pot îmbunătăți structura solului. Ajută la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapidă a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie și controlează evaporarea.


Dl Gumovschi susține că, datorită elementelor nutritive care se găsesc în frunze,  aceste materii sunt ideale pentru a produce un compost de calitate.
 
“Operațiunea de compostare nu este una deloc ușoară, dar dacă respecți niște reguli simple rezultatele obținute vor fi remarcabile. În primul rind, pregătește un loc pentru obșinerea compostului. E nevoie de un spațiu bine aerat, departe de casă și de copaci (frunzele vor mucegăi și mucegaiul va ataca scoarța copacului, care va muri în scurt timp), construit din scânduri sau sârmă. Apoi, să ținem minte că frunzele au nevoie de azot pentru a fermenta. Nitrogenul este elementul care face să crească temperatura în interiorul grămezii de frunze. Bălegarul reprezintă cea mai bună și cea mai la îndemână sursă de nitrogen (N) pe care o puteți folosi. Pentru reușita procesului de compostare se recomandă un amestec format din cinci părți frunze la o parte bălegar. Pentru un mai bun efect, taie sau rupe frunzile. Așezate în straturi, grămezile trebuie să fie umede, dar nu să mustească de apă. Extrem de important este că, odată la 3 săptămâni sau chiar mai devreme, frunzele se întorc cu o furcă pentru aerisirea compostului. Dacă amestecați straturile de frunze și materiale organice de 3-4 ori până primăvara târziu, veți avea o cantitate bună de compost potrivită pentru plantările de sezon”, ne sugerează domnul doctor Gumovschi, finalizând cu un sfat: pe perioada iernii sau în zilele ploioase este recomandat să acoperi compostul cu o pânză impermeabilă, pentru a-l proteja de excesul de apă.
 
Râmele stimulează procesul de compostare și iubesc mediul umed de sub frunze. Pentru a încuraja dezvoltarea râmelor, păstrează în permanență frunzele umede. Cel mai calitativ compost se va obține din frunzele mai multor specii de plante, fiindcă ele conțin difirite elemente nutritive.
 
Veronica Focșa, șefa Direcției control gestionare deșeuri și substanțe chimice din cadrul IPM ne-a declarat că acestă practică este utilizată pe larg în țările europene. Așa că decât să fii prins cu “frunza arsă” de către autoritățile publice locale, mai bine folosește-le rațional.