TRANSFORMĂ DEȘEURILE ORGANICE ÎN BIOGAZ. Un fermier din Hâncești produce singur gazul pentru consum, iar surplusul îl livrează în reţea

Un producător agricol din Republica Moldova şi-a construit o centrală de cogenerare cu biogaz. Întreprinderea foloseşte deşeuri organice pentru a face biogaz şi energie electrică. Proprietarul spune că reuşeşte să-şi acopere consumul de gaz, iar surplusul de enegie îl livrează în reţea.

Valentin Ungureanu are  o fabrică de producere a alocoolului etilic şi o fermă de tauri, în  satul Fârlădeni, raionul Hânceşti. În 2011, a decis să-şi eficientizeze  afacerea şi să transforme deşeurile organice, care provin de la  întreprindere, în surse de energie.  
  
Problema a apărut în 2011 când deşeurile de la fabrica  de etanol a întreprinderii era probleme cu utilizarea lor. A fost luată hotărârea de  construi şi o fermă de îngrăşare a taurilor. Prelucrăm zilnic 100 tone de bălegar şi 400 tone de parte lichidă a borhotului de la fabrica de etanol. Mai  prelucrăm şi deşeuri de pe la abatoare, a declarat Valentin Ungureanu.

Recent, a cumpărat şi o staţie de purificare a gazului. Datorită instalaţiei,  întreprinderea îşi acoperă consumul de gaz, iar o parte din energia  electrică o livrează în reţea. Rumeguşul din fermentatoare este folosit  ca îngrăşământ organic pe terenurile agricole.
 
În prima parte a staţiei de biogaz avem 2 fermentatoarea a câte 4 mii  m3. Staţia de biogaz nr.2 avem 2 fermenetatoare a cite 4,5 mii m3. Nu folosim toată cantitatea de biogaz pentru producerea  energiei, la moment facem în jur de 1megawatt oră. 600-700 kw folosim  pnetru consum propriu, restul o dăm în reţea la tarif de energie  regenerabilă, susține Valentin Ungureanu. 
 
Proprietarul spune că, în lipsa lipsa instalaţiilor de biogaz, întreprinderea ar fi dat faliment din cauza preţului mare la gaz.   

Trebuia să fie oprită şi cei 50-60 de muncitori ai fabricii urmau să rămână fără lucru, a menționat antreprenorul. 
 
Valoare  investiţiei se ridică la aproape 4 milioane de dolari, care provin din  bugetul lui Valentin Ungureanu şi din granturi şi subvenţii oferite de  Ministerul Mediului şi Ministerului Agriculturii.  

Este un exemplu al economiei circulare, unde resursele  sunt utilizate eficient. În aceste timpuri când costul  gazului natural a crescut de câteva ori, procesarea porumbului în  bioetanol este asigurată prin utilizarea gazului care este produs în  instalaţia de biogaz, a menționat ministrul agriculturii, Viorel Gherciu.

Într-o economie circulară au de câştigat agricultura, economia, mediul şi societatea.  

În condiţiile în care astăzi fertilizanţii sunt foarte scumpi este o  oportunitate să folosim deşeurile organice pentru a fi transformate în  compost. Statul la rândul său prin programele sale tot vine  cu susţinerea.  Acum suntem în proces de reformă a Fondului  Naţional de Mediu care va avea programe de granturi, a declarat Iuliana Cataragiu, ministrul mediului.

În  acest an, Guvernul a sporit accesul producătorilor agricoli la  subvențiile din bugetul de stat, inclusiv pentru a substitui dependența  energetică și adaptarea la schimbările climatice. Plafonul a fost  majorat de la 80 mii lei pană la 1.5 milioane lei per beneficiar pentru  utilajul, echipamentul și instalațiile de producere a energiei  regenerabile: cum ar fi panouri solare și fotovoltaice, instalații  eoliene sau biogaz.

Sursa: tvrmoldova.md