Cartoful este unul dintre cel mai consumat produs și la nivel mondial, și local. Din an în an însă terenurile cultivate cu această legumă sunt tot mai puține, iar fermierii care îl cresc spun că le este tot mai greu să îl realizeze, dat fiind că piața abundă de cartofi de contrabandă.
Gospodăriile agricole care au decis să îl păstreze în sortiment au început recoltarea ultimelor soiuri de cartof. Odată depozitat, micii producători își lasă termen pentru a analiza situația și a decide când să îl scoată în vânzare. AGROMEDIA a discutat cu doi dintre ei, fiecare prezentând o stare de lucruri diferită.
Ion Sahanovschi: Anul trecut l-am vândut pentru porci, cu 1 leu/kg
Ion Sahanovschi, fondatorul „Antares Agro” SRL din satul Bălăbănești, raionul Criuleni a cultivat în acest an cartof pe o suprafață de 12 ha.
„Recolta se anunță a fi una bună, că au fost ploi, dar ne confruntăm cu aceeași problemă an de an: prețul foarte mic pentru acest produs. Anul trecut am cultivat pe 40 ha, în acest an am redus terenul. Nu putem renunța la el, pentru că oamenii sunt obișnuiți cu noi, avem pământ arendat de la ei și le achităm și în marfă.
Cultivăm soiuri Mirabelle și Bellarosa, acum le recoltăm, ambele soiuri au aceeași perioadă de maturitate. Anul trecut munca noastră am vândut-o pentru porci, la un preț mizer de 1 sau 2 lei. Și în acest an prețul angro e la fel, indiferent că marfa e de calitate. Nu avem contracte cu rețelele de magazine, totul este monopolizat de marii producători. E nevoie de transport, în plus îți impun niște standarde pe care le pot îndeplini doar companiile mari”, ne-a spus fermierul.
SRL-ul deține un depozit unde păstrează marfa și anul trecut au adunat cca 600 tone de pe cele 40 ha. În primăvară abia de au reușit să îl vândă cu 2, 20 lei/kg.
„Și cu brațele de muncă situația e destul de critică. În recoltăm manual, iar 40 ha însemnă câte 40 oameni pe zi care reușesc să adune roada de pe un ha. 10 mii lei îi înmulțim la 40 de zile și avem suma de 400 mii cu care achităm oamenii. Noi de unde să ne mai întoarcem investițiile? În acest an am procurat un aparat de calibrat și adun cartoful. Calibrarea o fac la comandă. Așa ele stau grămadă în depozit. Am plantat și ceapă, prețul angro e de 4 lei/kg, și asta în situația când anul trecut unii fermieri o dădeau gratis. Iată și motivul din care cultivăm cartoful în continuare, pentru că nu știm cum va juca piața”, a mai adăugat dl Sahanovschi.
Întreprinderea pe care o gestionează a mai avut această cultură în portofoliu acum zece ani și de doi ani au revenit la ea.
„Nu e rentabil, dar avem un principiu la întreprindere să menținem un sortiment mai vast de legume. Acum nu vând nimic, îl depozitez și voi analiza situația. Volumul va fi cam la fel ca și anul trecut, când am recoltat cca 15 tone per ha, în acest an cred că vom ajunge la 20 tone. La piața de la Dubăsari cartoful e 6-7 lei și sunt multe mâini care vor să mănânce de pe urma muncii noastre. Eu, sincer să vă spun, nu câștig nici măcar un leu la kilogram”, a subliniat fermierul.
Ion Barancean: Piața e plină de cartofi de contrabandă
Alta e situația la Societatea Comercială „Fruct-Agroprut” SRL din satul Tochile-Răducani, raionul Leova. Președintele întreprinderii, Ion Barancean a declarat pentru portalul nostrum că de zece ani cultivă cartofi pe o suprafață de 15-17 ha. Fermierul este mai norocos, marfa timpurie de pe 8 ha a distribuit-o în rețeaua de magazine Linella și a costat de la 3, 50 până la 7 lei/kg.
„Anul trecut recolta a fost de 40 tone la hectar, în acest an din cauza ploilor, multe s-au îmbolnăvit, dar se pare că vom avea ce aduna. Mai vând la niște agenți din Cahul, Comrat. Costă trei lei și ieși cap în cap cu investițiile și profitul. Soiurile timpurii, pentru că era nămol în câmp de la precipitații, le-am recoltat manual, nu am putut intra cu tractorul. Dar pentru ultimul soi, Picasso, vom utiliza agregatul”, ne-a relatat dl Barancean, care mai cultivă ardei dulci, varză timpurie și tomnatică, bună pentru murat.
„Mă deranjează faptul că se aduce cartof prin contrabandă din Belarus și Ucraina și noi, producătorii locali, nu încăpem de acești afaceriști. Să vedeți caravanele de TIR-uri care vin cu ardei și alte legume de contrabandă. Cu tonele”, a conchis legumicultorul de la Leova.
AGROMEDIA menționează că în țara noastră, anual sunt plantate aproximativ 22 mii hectare cu cartofi. Rata medie a productivității este de circa 25 tone/ha. Potrivit datelor, în 2020 Moldova a importat 50 de mii tone de cartofi, cu opt mii tone mai puțin decât în 2019.
15 întreprinderi moldovenești dețin în prezent autorizații de import a cartofului. Cele mai mari cantități sunt aduse din Ucraina, Belarus, România, Polonia și Germania. Paradoxal, dar datele oficiale arată că a crescut suprafața terenurilor cu cartofi și în țara noastră. În 2020, fermierii moldoveni au plantat 23 mii hectare cu cartofi, cu cinci mii mai mult decât în 2019. Drept urmare, anul trecut roada de cartof autohton a depășit 171 mii tone, mai puțin decât acum doi ani. Asta în condițiile în care, anual, moldovenii consumă aproximativ 230 mii tone. Statisticile arată că, timp de un an, un consumator din Moldova mănâncă, în medie, 45 kilograme de cartofi.
Gospodăriile agricole care au decis să îl păstreze în sortiment au început recoltarea ultimelor soiuri de cartof. Odată depozitat, micii producători își lasă termen pentru a analiza situația și a decide când să îl scoată în vânzare. AGROMEDIA a discutat cu doi dintre ei, fiecare prezentând o stare de lucruri diferită.
Ion Sahanovschi: Anul trecut l-am vândut pentru porci, cu 1 leu/kg
Ion Sahanovschi, fondatorul „Antares Agro” SRL din satul Bălăbănești, raionul Criuleni a cultivat în acest an cartof pe o suprafață de 12 ha.
„Recolta se anunță a fi una bună, că au fost ploi, dar ne confruntăm cu aceeași problemă an de an: prețul foarte mic pentru acest produs. Anul trecut am cultivat pe 40 ha, în acest an am redus terenul. Nu putem renunța la el, pentru că oamenii sunt obișnuiți cu noi, avem pământ arendat de la ei și le achităm și în marfă.
Cultivăm soiuri Mirabelle și Bellarosa, acum le recoltăm, ambele soiuri au aceeași perioadă de maturitate. Anul trecut munca noastră am vândut-o pentru porci, la un preț mizer de 1 sau 2 lei. Și în acest an prețul angro e la fel, indiferent că marfa e de calitate. Nu avem contracte cu rețelele de magazine, totul este monopolizat de marii producători. E nevoie de transport, în plus îți impun niște standarde pe care le pot îndeplini doar companiile mari”, ne-a spus fermierul.
SRL-ul deține un depozit unde păstrează marfa și anul trecut au adunat cca 600 tone de pe cele 40 ha. În primăvară abia de au reușit să îl vândă cu 2, 20 lei/kg.
„Și cu brațele de muncă situația e destul de critică. În recoltăm manual, iar 40 ha însemnă câte 40 oameni pe zi care reușesc să adune roada de pe un ha. 10 mii lei îi înmulțim la 40 de zile și avem suma de 400 mii cu care achităm oamenii. Noi de unde să ne mai întoarcem investițiile? În acest an am procurat un aparat de calibrat și adun cartoful. Calibrarea o fac la comandă. Așa ele stau grămadă în depozit. Am plantat și ceapă, prețul angro e de 4 lei/kg, și asta în situația când anul trecut unii fermieri o dădeau gratis. Iată și motivul din care cultivăm cartoful în continuare, pentru că nu știm cum va juca piața”, a mai adăugat dl Sahanovschi.
Întreprinderea pe care o gestionează a mai avut această cultură în portofoliu acum zece ani și de doi ani au revenit la ea.
„Nu e rentabil, dar avem un principiu la întreprindere să menținem un sortiment mai vast de legume. Acum nu vând nimic, îl depozitez și voi analiza situația. Volumul va fi cam la fel ca și anul trecut, când am recoltat cca 15 tone per ha, în acest an cred că vom ajunge la 20 tone. La piața de la Dubăsari cartoful e 6-7 lei și sunt multe mâini care vor să mănânce de pe urma muncii noastre. Eu, sincer să vă spun, nu câștig nici măcar un leu la kilogram”, a subliniat fermierul.
Ion Barancean: Piața e plină de cartofi de contrabandă
Alta e situația la Societatea Comercială „Fruct-Agroprut” SRL din satul Tochile-Răducani, raionul Leova. Președintele întreprinderii, Ion Barancean a declarat pentru portalul nostrum că de zece ani cultivă cartofi pe o suprafață de 15-17 ha. Fermierul este mai norocos, marfa timpurie de pe 8 ha a distribuit-o în rețeaua de magazine Linella și a costat de la 3, 50 până la 7 lei/kg.
„Anul trecut recolta a fost de 40 tone la hectar, în acest an din cauza ploilor, multe s-au îmbolnăvit, dar se pare că vom avea ce aduna. Mai vând la niște agenți din Cahul, Comrat. Costă trei lei și ieși cap în cap cu investițiile și profitul. Soiurile timpurii, pentru că era nămol în câmp de la precipitații, le-am recoltat manual, nu am putut intra cu tractorul. Dar pentru ultimul soi, Picasso, vom utiliza agregatul”, ne-a relatat dl Barancean, care mai cultivă ardei dulci, varză timpurie și tomnatică, bună pentru murat.
„Mă deranjează faptul că se aduce cartof prin contrabandă din Belarus și Ucraina și noi, producătorii locali, nu încăpem de acești afaceriști. Să vedeți caravanele de TIR-uri care vin cu ardei și alte legume de contrabandă. Cu tonele”, a conchis legumicultorul de la Leova.
AGROMEDIA menționează că în țara noastră, anual sunt plantate aproximativ 22 mii hectare cu cartofi. Rata medie a productivității este de circa 25 tone/ha. Potrivit datelor, în 2020 Moldova a importat 50 de mii tone de cartofi, cu opt mii tone mai puțin decât în 2019.
15 întreprinderi moldovenești dețin în prezent autorizații de import a cartofului. Cele mai mari cantități sunt aduse din Ucraina, Belarus, România, Polonia și Germania. Paradoxal, dar datele oficiale arată că a crescut suprafața terenurilor cu cartofi și în țara noastră. În 2020, fermierii moldoveni au plantat 23 mii hectare cu cartofi, cu cinci mii mai mult decât în 2019. Drept urmare, anul trecut roada de cartof autohton a depășit 171 mii tone, mai puțin decât acum doi ani. Asta în condițiile în care, anual, moldovenii consumă aproximativ 230 mii tone. Statisticile arată că, timp de un an, un consumator din Moldova mănâncă, în medie, 45 kilograme de cartofi.