PATRU GREȘELI CARE COMPROMIT CULTURILE INTERMEDIARE ȘI AFECTEAZĂ FERTILITATEA SOLULUI

Culturile intermediare sunt utilizate tot mai frecvent în ferme pentru protejarea solului, reducerea buruienilor și conservarea elementelor nutritive după recoltarea culturii principale. Totuși, specialiștii germani atrag atenția că o serie de greșeli făcute imediat după recoltare pot compromite dezvoltarea acestor culturi și, implicit, beneficiile pe care le aduc solului, scrie Agrarheute.

1. Semănatul prea târziu
Una dintre cele mai frecvente greșeli este întârzierea semănatului. Culturile intermediare au nevoie de suficient timp pentru a forma un sistem radicular puternic și o cantitate mare de biomasă înainte de venirea sezonului rece.
 
În cazul amestecurilor cu un conținut ridicat de leguminoase, specialiștii recomandă ca acestea să fie semănate cel târziu până la mijlocul lunii august, pentru a putea fixa eficient azotul atmosferic și a-l pune la dispoziția culturii următoare.
 
2. Gestionarea necorespunzătoare a resturilor vegetale
Paiele și resturile vegetale lăsate neuniform pe teren pot împiedica răsărirea uniformă a culturilor intermediare. De aceea, acestea trebuie tocate fin și distribuite uniform în timpul recoltării.
 
Totodată, pierderile mari de boabe în timpul treieratului favorizează răsărirea samulastrei, care concurează culturile intermediare pentru apă și elemente nutritive.
 
Specialiștii recomandă și limitarea compactării solului prin utilizarea acelorași trasee pentru utilaje în timpul recoltării.
 
3. Reducerea normei de semănat
Economisirea semințelor poate avea efecte negative asupra culturii. O densitate prea mică favorizează apariția golurilor și dezvoltarea buruienilor.
 
Amestecurile formate din mai multe specii contribuie la o acoperire mai bună a terenului și utilizează mai eficient resursele disponibile, având un rol important în circuitul nutrienților din sol.
 
4. Neglijarea vieții din sol
Culturile intermediare nu aduc beneficii doar la suprafață, ci și în sol. Potrivit rezultatelor proiectului german Catchy, desfășurat de aproape nouă ani, amestecurile de specii contribuie la dezvoltarea unui microbiom bogat, responsabil de procese esențiale precum descompunerea materiei organice, formarea humusului, mobilizarea elementelor nutritive și limitarea dezvoltării unor agenți patogeni.
 
Specialiștii subliniază că menținerea unei biodiversități ridicate în sol reprezintă unul dintre factorii-cheie pentru fertilitatea pe termen lung.
 
Pe lângă aceste recomandări, agronomii evidențiază rolul leguminoaselor în reducerea necesarului de îngrășăminte minerale. În contextul costurilor ridicate ale fertilizanților, acestea contribuie la introducerea azotului în circuitul natural și pot reduce cheltuielile cu fertilizarea culturilor următoare.
 
În opinia specialiștilor, succesul culturilor intermediare depinde în mare măsură de intervențiile realizate imediat după recoltare. Un semănat la timp, gestionarea corectă a resturilor vegetale și alegerea unui amestec potrivit pot transforma perioada dintre două culturi principale într-o investiție pentru fertilitatea și productivitatea viitoare a solului.