Fermierii din sudul țării au înregistrat cele mai mici recolte, unii adunând doar 1,5 tone de grâu la hectar. La Nord, situația este mai bună, dar la fel, mult sub așteptările fermierilor. Alexei Chiriac, fondatorul întreprinderii Climauțan-Agro din Climăuți, Dondușeni, a recoltat deja grâul de pe jumătate din suprafața cultivată și susține că roada este de două ori mai mică decât a planificat.
În medie, cred că vom avea în jur de 3 tone la hectar. Totul depinde de tehnologia aplicată, umiditatea din sol și alți factori decisivi. Avem câmpuri unde am strâns 2 tone la hectar, diferit. Ținând cont de investițiile pe care le-am avut, e destul de greu, dar mergem înainte, suntem mulțumiți cu ce avem. Calitatea e bună, în funcție de premergător.
După seceta din 2020, mai reducem din cantitatea de semințe la hectar. Pentru a hrăni, de exemplu, 6 milioane de semințe e necesară mult mai multă cantitate de apă decât pentru 4 milioane. Respectiv, sunt mai puține plante, dar se dezvoltă mai bine, a declarat pentru AGROMEDIA, Alexei Chiriac.
Diferiți fermieri, diferite abordări. De exemplu, Gheorghe Căpățână, din Bumbăta, raionul Ungheni dimpotrivă, a mărit densitatea de semințe la hectar, cu scopul ca astfel să obțină roadă mai bogată.
În 2 zile, cred că finalizăm secerișul. Mai puțin, dar este grâu. La noi, de exemplu, cred că media va fi de 3,5 tone la hectar. Vorbim mai mult de tehnologie, decât de condițiile climaterice. Anul trecut, toamna a fost uscată, cine a semănat mai devreme și a fost solul pe unde umed, pe unde uscat, grâul a încolțit, a dat provocare, nu a ieșit.
Noi am decis să semănăm mai târziu. Am așteptat să se usuce solul, apoi am semănat cu densitate mare, 7 milioane de semințe la hectar. Acesta a fost avantajul nostru. Fiecare bob a dat câte o singură plantă, frații toți au murit încă din start. Astfel, ținând cont de anul secetos, putem spune că avem o roadă destul de bună. Pe alocuri, bobul nu s-a dezvoltat așa cum ar fi trebuit, coacerea a fost forțată, dar suntem mulțumiți de rezultatele pe care le avem, a declarat pentru AGROMEDIA, Gheorghe Căpățână.
Un lucru este îmbucurător, calitatea grâului de anul acesta este bună, susține fermierul.
Am dus probe pentru analize și ne-au arătat 21 nivelul glutenului în bob. Asta este bine, ținând cont de faptul că noi creștem grâu alimentar, a menționat Gheorghe Căpățână.
Aceeași ipoteză o au și specialiștii în domeniu. Mai mult, calitatea înaltă a boabelor de grâu din acest an are și o explicație științifică, demonstrată în timp, menționează Boris Boincean, doctor habilitat, profesor, cercetător, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălți.
În genetică este așa o relație invers proporțională: cu cât este mai mare roada, cu atât este mai mică calitatea și invers. Acest factor este legat, în primul rând, de aprovizionarea cu azot. Având o roadă mai mică, consumul de azot este mai mic și rezervele din sol sunt suficiente pentru a crea o calitate mai bună. Din acest motiv, calitatea grâului din acest an este înaltă. Și cantitativ e bine, este suficient pentru a asigura securitatea alimentară a țării.
Un factor important este depozitarea corectă a grâului. Grâul de calitate superioară trebuie păstrat separat de cel de calitate joasă. Gospodarii care vor depozita tot grâul împreună vor avea de pierdut. Calitatea trebuie inspectată încă în câmp, a declarat pentru AGROMEDIA, Boris Boincean.
Specialistul menționează că pe câmpurile experimentale, însămânțate cu semințe autohtone, obținute în laboratorul „Selecția” se văd rezultate foarte bune.
Semințele noastre au dat cel mai înalt nivel de producție. Sunt cel mai bine adaptate la condițiile nefavorabile de mediu, le-au depășit și pe cele obținute în laboratoarele profesioniste din Ucraina. Pe câmpurile irigate, Institutul de Genetică din Bălți a obținut 9,5 tone la hectar. Pe câmpurile mai mari, am obținut 6, 6,5 tone la hectar. În producere, unde a fost semănat grâul după floarea soarelui, recolta a fost de 4, 4,5 tone la hectar, în funcție de fertilizare, de lucrările efectuate.
Sunt mai mulți factori decisivi, nu doar soiurile cultivate, agrotehnica, la fel, joacă un rol important. E nevoie și de alternarea corectă a culturilor, de a lucra solul corect, fertilizarea, protecția corespunzătoare.
Mesajul principal însă, este că noi putem produce semințe de calitate, nu trebuie să le importăm. Trebuie să susținem și să apreciem ceea ce avem, a subliniat Boris Boincean.