ROTAȚIA CULTURILOR ÎN ASOLAMENTUL DE CÂMP. Cum prevenim infestarea cu boli, dăunătorii şi buruienile?

În asolament, principalul este alternarea (rotația) corectă a plantelor de cultură. Alternarea culturilor se bazează pe particularități biologice, atitudinea faţă de umiditate, substanţe nutritive, rezistenţa la condiții nefavorabile privind infestarea cu boli, dăunători şi buruieni.


Din cele mai vechi timpuri, sa constatat că producţia unei culturi scade dacă este cultivată anul următor pe acelaşi teren și a fost stabilit că prin intermediul sistemului radicular, plantele elimină în sol substanţe organice toxice pentru ea şi totodată ne toxice pentru alte culturi. 

Nu se recomandă semănatul culturilor de toamnă după ele însele sau după culturile cerealiere de primăvară, deoarece acest fapt contribuie la apariţia unor probleme potenţiale cum ar fi: sensibilitate înaltă la atacul de patogeni, dăunători şi buruieni, deficit de azot care necesită aplicarea unor doze mai mari de îngrăşăminte chimice şi pesticide. O situaţie similară apare atunci când cerealele de toamnă sunt amplasate după predecesori cu termen de recoltare târziu.

Un alt argument în folosul alternării plantelor de cultură a fost ideea despre scăderea fertilităţii solului, în urma cultivării plantelor anuale şi ca rezultat înrăutăţirea proprietăţilor fizice ale solului, în urma distrugerii structurii solului.

Selectarea corectă a culturilor în asolament se efectuează conform SCHIŢEI PRINCIPIALE și prevede următoarea ordine de succesiune a diferitor grupe biologice de plante de cultură:



Din cele mai importante etape întreprinse privind organizarea asolamentelor în gospodăriile agricole cu diferite forme de proprietate a solului se pot evidenţia:
 

• Delimitarea terenului agricol după categoriile de folosinţă, pretabilitatea acestuia la arabil.

Reieşind din particularităţile reliefului, tipului de sol, microclimei, nivelul apelor freatice vor fi evidenţiate suprafeţele de terenuri agricole pentru fondarea:
 

1. asolamente cu legume – pe terenuri cu panta până la 3° (5,24%);
2. asolamente de câmp – pe terenuri cu panta de la 3 pînă la 7° (12,28%);
3. asolamente furajere – pe terenuri cu panta până la 5° (8,75%);
4. asolamentelor de câmp antierozionale – cu panta peste 7°;
5. asolamente pentru şcoli pomi-viticole;
6. terenuri pentru fondarea plantaţiilor pomicole, viticole;
7. terenuri pentru fondarea pajiştilor.

• Întocmirea planului de cultură şi structura acestuia.

La întocmirea planului de cultivare a culturilor şi structura acestora se va ţine cont de cerinţele agronomice referitoare la raportul dintre grupele biologice ale plantelor de cultură. Cota procentuală a culturilor va constitui aproximativ: culturile cerealiere » 50 %; culturile tehnice » 15 %; culturile furajere » 30 %; legumele » 5 % (tab. 1).

Tabelul 1



Repartizarea suprafeţelor de însămânţare în toate tipurile de asolament planificate în gospodărie, se va efectua în trei etape:

a) prima etapă - vor fi repartizate suprafeţele ocupate cu ierburile furajere perene pe toate tipurile de asolamente şi culturile legumicole în asolamentul legumicol.

b) etapa a doua - vor fi repartizate suprafeţele de însămânţare a celorlalte culturi în ordinea următoare:

• repartizarea suprafeţelor de culturi cerealiere păioase de toamnă;
• selectarea şi repartizarea culturilor premergătoare pentru cerealierele păioase de toamnă;
• repartizarea suprafeţelor ocupate de culturile tehnice-prăşitoare;
• repartizarea suprafeţelor ocupate cu culturile cerealiere de primăvară şi a celor prăşitoare.

c) etapa a treia - se va concretiza şi evalua situaţia referitoare numărului, formei şi mărimii solelor.

• Numărul de sole depinde de tipul de asolament. Indiferent de tipul de asolament numărul de sole trebuie să permită efectuarea unei rotaţii cât mai eficiente a culturilor. Ca regulă cel mai mare număr de sole este prevăzut pentru asolamentele de câmp (6 – 10 sole).
• Forma solelor – trebuie să asigure eficienţa maximă a măsurilor agrotehnice. S-a constatat că cea mai satisfăcătoare formă a solelor este considerată cea dreptunghiulară cu un raport dintre lungime şi lăţime de 3 : 1.
• Mărimea solelor este determinată de tipul, suprafaţa asolamentului şi a numărului de sole. În gospodăriile agricole cu suprafeţe mari a asolamentelor sunt recomandate următoarele suprafeţe ale solelor:

- asolament legumicol: 15 – 30 ha;
- asolament furajer: 25 – 30 ha;
- asolament de câmp: 75 – 100 ha;
- asolament antierozional: 10 – 110 ha.

Exemplu: suprafaţa minimă a unui asolament pe teren relativ plan va constitui 175 – 210 ha (30 ha suprafaţa unei sole x 7 sole), iar pe terenurile cu relief neuniform 85 – 105 ha (12 – 15 ha suprafaţa unei sole x 7 sole).

Asolamentele se clasifică după următoarele principii:

• după numărul de sole:

1. de scurtă durată (2-3 sole): ogor → plantă cultivată;
2. de durată medie (5-6sole): mazăreggrâu de toamnăgporumb pentru bobe (1)gporumb pentru boabe (2)glucerna (sola săritoare);
3. de durată lungă (8-10 sole): mazăreg grâu de toamnăg foarea-soareluig porumb pentru silosg orz de toanmăg soiag porumb pentru boabe (1)g porumb pentru boabe (2).

• după scopul planificat (producţia de bază) şi raportul dintre grupele de
  culturi (diverse, după caracteristicile morfologice, biologice şi tehnologia de cultivare).

Asolament de câmp, conţine o pondere sporită în structura suprafeţelor însămânţate cu culturi cerealiere, tehnice, leguminoase. Raportul dintre grupele de culturi se stabileşte în funcţie de gradul de înclinare a pantei terenului.
 

• panta până la 3° (5,24%): culturile prăşitoare ocupă suprafaţa de 75 % din suprafaţa asolamentului, iar culturile compact semănate ocupă  25 %;
• panta de 3 (5,24%) - 5° (8,75%): raportul culturilor prăşitoare şi culturilor compact semănate constituie 1:1;
• panta (8,75%) - 7° (12,28%): suprafaţa culturilor compact semănate constituie 75%, iar 25% sunt ocupate de culturile prăşitoare.

Asolament furajer, cea mai mare cotă (> 50-60 %) revine culturilor pur furajere (sfecla furajeră; porumb pentru silos, porumb pentru boabe; borceaguri).

Asolament special, includ plante pentru cultivarea cărora sunt elaborate tehnologii speciale, sau terenurile necesită măsuri complexe de protecţie.

Drept modele de asolament speciale pot fi considerate:

• asolament antierozional cu panta peste 7° (12,28%), va include specii de plante compact semănate, cu o pondere de »75 % a ierburilor furajere perene.
• asolament legumicol, în care predomină legumele (70 - 80 %).
• asolamentul şcolii pomicole, viticole (pepinierele);
• asolament pentru plantele medicinale.

Asolament mixt - aproximativ jumătate din suprafaţa lui este ocupată cu plante din cultura mare, iar altă jumătate cu culturi furajere sau legume.

Articolul este realizat de către Dubiţ Daniela, doctor în agricultură, conferenţiar universitar, UASM, în parteneriat cu AGROMEDIA.