În prezent, exporturile de mere din stocurile recoltei 2021 sunt comercializate pe diferite căi. Astfel, în luna martie au fost exportate peste 11 mii de tone de mere, dintre care circa 50 la sută au fost livrate pe piețe noi. Moldova Fruct, împreună cu membrii săi a identificat noi căi de acces către piețele de desfacere cunoscute deja. Dacă vorbim despre Orientul Mijlociu, s-a găsit o cale alternativă prin portul din Constanța (România), iar companiile care aveau contract, expediază marfa prin acest port. În ultimele săptămâni, se observă o creștere a interesului mai multor producători pentru această cale de export, către țările din Orientul Mijlociu și țări, precum ar fi Libia, din Africa de Nord.
Continuă exporturile și pe piața tradițională. Astăzi, merele exportate spre Federația Rusă, Belarus sau Kazahstan parcurg ruta: România-Ungaria-Slovacia-Polonia-Belarus sau prin țările Baltice. Odată cu creșterea duratei tranzitului, au crescut de circa 2,5 ori și costurile de transport. Merele moldovenești sunt solicitate nu doar pe piețele tradiționale, dar și în destinațiile mai îndepărtate. Vreau să apreciez mobilizarea de care au dat dovadă misiunile noastre diplomatice în multe țări, care ne-au oferit să contacteze ale potențialilor cumpărători, cu care se inițiază negocieri și oferte de fructe din stocurile curente și sperăm să lucrăm din sezonul următor.
Cum a încercat asociația „Moldova Fruct” să găsească soluții pentru problemele pomicultorilor?
Am adus la cunoștința autorităților că avem nevoie de coridoare verzi pentru fluidizarea fluxului de mărfuri, la frontiera cu România. Guvernul trebuie să negocieze cu țările partenere, pe care le traversăm pentru a transportatorii cu autorizări suficiente de asigurare pentru transportul acestor țări, deoarece la moment insuficiența lor creează blocaje majore la transportul de mărfuri.
Vorbim aici și despre negocierea cu UE majorarea sau chiar excluderea contingentelor tarifare a cotelor de export pentru prune, struguri, cireșe, pentru că volumul exportat de regulă în este vom încerca să-l direcționăm către alte piețe , însă căile logistice trec prin UE.
De asemenea, suntem în dialog permanent cu partenerii de dezvoltare, care nu asistă la diversificarea pieței și promovarea fructelor moldovenești pe noi piețe. Expertiza și suportul lor este decisiv, deoarece statul în prezent nu poate să acorde resurse suficiente pentru programe de promovare a exportului de produse agroalimentare. Însă guvernul trebuie să negocieze cu partenerii suportul pentru aceste priorități. Împreună cu proiectul Agricultura Performantă în Moldova, finanțat de USAID, vom depune depunem eforturi îndreptate spre inițierea exporturilor pe piața Indiei cu merele moldovenești, să nu extindem și cu fructele sâmburoase în țările din Europa de Vest și Țările Scandinave.
Totodată, analizăm și studiem cerințele lor specifice de calitate, cerințele față de ambalaj, ajutăm pe exportatorii din Moldova să pregătească corect oferta comercială, participăm împreună la expoziții internaționale unde promovăm fructele noastre. Avem planificată anul acesta participarea la 5 expoziții, dar și misiuni comerciale pentru sezonul următor Pentru ca să vedem potențialul pieței de mere în țările din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și India.
Care sunt perspectivele producătorilor care au livezi clasice și soiuri mai puțin solicitate?
În structura livezilor de măr pe care o avem de 52-53 mii hectare, doar 12 mii de hectare de livezi sunt super-intensive, livezi în care pot controla factorii de producere, de a planifica calitatea și cantitatea recoltei. Nu exclud faptul că, sunt livezi clasice cu soiuri de perspectivă, ele se vor bucura de cerere, dar în cazul livezilor cu soiuri Idared, Simirenco și altele, care nu mai fac față cerințelor, decizia trebuie să aparțină producătorului. Există diverse modele de tranziție, de conversie a acestor livezi în agricultura organică, dar ele nu mai fac față volumului de investiții necesare pentru asigurarea calității pentru că s-au scumpit foarte mult mijloace de producție, costul forței de muncă, produse petroliere. Pentru viitor le vedem treptat replantate cu specii noi: cais, prun, cireș.
Care sunt aspectele la care trebuie să fie atenți producătorii în sezonul următor?
Pentru noul sezon, producători trebuie să fie pregătiți și bine dotați ca să poată face față cerințelor, pe care să le solicite comercianții, să fie făcute cu ambalajul necesar, să aplice tehnici corecte de gestionare a produselor de uz fitosanitar. Să nu uităm că cele circa 300 mii tone de fructe pe care le importa anterior Federația Rusă, Ucraina și Belarus nu vor fi asimilate în totalitate, respectiv, o parte din acest volum va fi exportat pe piețe noi unde avem sau concurență mare. De aceea, trebuie să înțeleg cum ne plasăm mai avantajos față de concurenții noștri. Sortimentul de ambalaje, pe care noi îl avem pentru toate tipurile de fructe, nu este diversificat. În acest sens, vom lucra cu membrii asociației pentru ai informa de unde să se aprovizioneze. Îi îndemnăm pe toți producătorii să se certifice cu GLOBALG.AP și GRASP, standarde minime fără de care nu poate începe negocierile cu rețelele moderne de comerț. Este o investiție nu doar pentru a vinde în rețele, dar și pentru a spori eficiența întreprinderii, pentru a certifica disciplina în primul rând producătorul care să aplice bunele practici agricole.
Sursa: Moldova Fruct
IURIE FALĂ, DESPRE SITUAȚIA EXPORTULUI DE MERE ÎN PREZENT. CE SCHIMBĂRI S-AU PRODUS ÎN ULTIMELE DOUĂ LUNI