Pentru plantele crucifere, reprezintă un pericol atât în stadiul de larvă, cât și în cel de adult. Ele absorb sucul celular prin înțeparea țesuturilor (frunze), iar la culturile semincere atacă florile, lăstarii și semințele, acestea din urmă rămân șiștave și își pierd facultatea germinativă. În lipsa unor măsuri adecvate de protecție fitosanitară, ploșnița roșie poate cauza pagube de până la 80%. Atacul este, cel mai frecvent, în anii cu ierni blânde și veri calde, secetoase.
Biologie și ecologie: iernează în stadiul de adult pe perioada iernii, sub resturile vegetale rămase în câmp după recoltare, în frunze, sub bulgări de pământ, ori în crăpăturile solului. În primăvară, adulții migrează pe diferite plante din flora spontană, de unde trec pe răsadurile de varză și conopidă sau în loturile semincere, înțepând frunzele și lăstarii, fiind mai active pe vreme caldă și însorită. Își depun ponta pe partea inferioară a frunzelor, de regulă, grupată pe două rânduri paralele, formate fiecare din câte 6-8 ouă. Depunerea ouălor se întinde pe o durată de 4-6 săptămâni, pe parcursul lunilor aprilie-mai.
O singură femelă poate depune până la 120 de ouă, iar în funcție de condițiile climatice, perioada de incubație este de 7-15 zile.
Stadiul de larvă durează între 30-45 zile. Larvele sunt asemănătoare cu adulții, însă fără aripi. În primele stadii, au o culoare galben-roșcată, iar la maturitate capătă o culoare roșie-cărămizie și se răspândesc pe toate organele aeriene ale plantelor.
Adultul are o lungime cuprinsă între 6-10 mm, turtit dorso-ventral, de culoare roșie cu puncte negre. Pronotul prezintă 6 pete negre, abdomenul este roșu dorsal, cu excepția ultimelor segmente, care sunt de culoare neagră.
Ploșnița roșie a cruciferelor - Prevenire și combatere
Măsuri preventive:
- efectuarea arăturii în toamnă pentru introducerea sub brazdă a adulților hibernanți;
- strângerea resturilor vegetale rămase pe câmp după recoltare și distrugerea lor;
- plantarea cât mai timpuriu a răsadurilor;
- lucrări de întreținere a terenului pentru eliminarea plantelor gazdă din flora spontană.
Măsuri curative:
Aplicarea în doze corespunzătoare a insecticidelor. Tratamentul se repetă la un interval de 8-10 zile, folosind un produs cu o altă substanță activă, iar pentru o mai bună aderență a insecticidului pe plantă, se recomandă adăugarea în soluția de stropit a unui adeziv.
Sursa: Sănătatea plantelor