CRIZA ÎNGRĂȘĂMINTELOR CONTINUĂ. ONU avertizează despre agravarea riscurilor pentru securitatea alimentară

Rusia și Belarus furnizează până la 60% din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE, potrivit datelor de la asociația industrială Fertilizers Europe. Prin urmare, invazia Ucrainei de către Rusia a provocat perturbări majore nu doar pe piețele cerealelor, ci și a declanșat și o criză globală a îngrășămintelor minerale, care a lovit puternic UE, transmite AGROMEDIA, cu referire la agrimanet.ro.

Sancțiunile introduse în martie de UE asupra importurilor de potasiu din Belarus – un îngrășământ cheie care este în mare parte deficitar în Europa – și întreruperile comerțului cu Rusia au pus o presiune semnificativă asupra aprovizionărilor.

Acest lucru se datorează faptului că țările europene depind în mare măsură de importurile de îngrășăminte din cauza disponibilității locale limitate a inputurilor esențiale, inclusiv a gazelor naturale ca materie primă și sursă de energie pentru producerea de îngrășăminte cu azot, fosfați și potasiu.

Lipsa sau prețurile ridicate la îngrășăminte agravează și mai mult riscurile la nivel mondial pentru securitatea alimentară.

Organizația Națiunilor Unite a avertizat asupra unei crize alimentare care ar putea afecta grav țările care nu au mijloace financiare pentru a derula programe costisitoare de subvenții pentru îngrășăminte.

„Sancțiunile UE nu afectează nici transportul, asigurarea sau operațiunile de tranzit ale oricăror îngrășăminte exportate din Rusia către țări terțe”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind încă o dată că nu există nicio interdicție a importurilor rusești de îngrășăminte.

Potrivit oficialului UE, 80% din îngrășămintele cu azot și fosfor pot fi importate din Rusia în UE fără nicio constrângere, în timp ce restul importurilor, inclusiv potasiu și amestecuri care conțin potasiu, sunt permise cu o limită corespunzătoare volumelor istorice.

Alternativa – furnizori noi

Criza îngrășămintelor a făcut ca țările din Europa și din alte părți să caute furnizori alternativi, dar nu există o soluție rapidă evidentă, deși există alternative.

Importurile din Maroc reprezintă deja 40% din importurile europene de fosfat, iar acest lucru ar putea crește substanțial în lunile și anii următori.

Îngrășămintele vor fi, de asemenea, un subiect cheie de conversație la ședința ministerială UE-Asia Centrală din Uzbekistan de la mijlocul lunii noiembrie, la care va participa diplomatul șef al UE Josep Borrell.

Între timp, lipsa îngrășămintelor pe bază de azot a dus și la o altă evoluție îngrijorătoare – o creștere semnificativă a importurilor de uree în Europa.

În comparație cu îngrășămintele pe bază de azot, ureea are o eficiență mai mică în câmp și o amprentă mai mare asupra mediului, deoarece nu poate fi produsă fără utilizarea combustibililor fosili și ar putea duce la o creștere a emisiilor de amoniac.

Potrivit datelor disponibile, importurile de uree în Europa au crescut cu aproape 40% în 2022 față de 2020, a declarat pentru EURACTIV un reprezentant de la Fertilizers Europe.

Această tendință nu este doar o evoluție negativă pentru producătorii europeni, deoarece îngrășămintele cu uree sunt produse în principal în afara UE – în special în Egipt, Algeria și Rusia – ci și pentru „fermierii și ambițiile ecologice ale Europei”, a adăugat reprezentantul.

Criza energetică – daune colaterale

Producția europeană de îngrășăminte chimice a fost puternic afectată de prețurile mari la gaze.

Metanul obținut din gaze naturale este indispensabil pentru producția de îngrășăminte, deoarece este un ingredient cheie pentru reacția chimică – cunoscută sub numele de procesul Haber-Bosch – folosit pentru a produce îngrășăminte pe bază de azot, cum ar fi amoniacul. Potrivit asociației industriale Fertilizers Europe, gazul reprezintă 90% din costurile variabile de producție ale industriei.

Prin urmare, costurile mari ale gazului pot însemna că industria trebuie să crească prețurile la îngrășăminte sau chiar să reducă producția. Se estimează că aproximativ 70% din capacitatea europeană de producție pentru amoniac, un element cheie, a fost redusă în urma creșterii prețului gazului.

Lipsa îngrășămintelor va afecta nivelul producției agricole

În timp ce îngrășămintele rămân în mare parte disponibile în UE, cea mai mare îngrijorare este legată de accesibilitate, deoarece prețurile vertiginoase ale energiei fac producția neeconomică, prețurile crescând enorm.
Situația actuală are, de asemenea, efecte secundare grave asupra deciziilor fermierilor de cumpărare și de înființare a culturilor.

De exemplu, există indicii că fermierii din UE, pe fondul piețelor volatile și al prețurilor exagerat de ridicate, și-au amânat achiziția de îngrășăminte pentru însămânțarea culturilor de toamnă.

Între timp, s-au raportat că achizițiile în volum au scăzut cu aproximativ 20% în vara anului 2022 față de anul precedent și nici măcar producătorii europeni de îngrășăminte nu au acumulat stocuri ca de obicei.

Asociația fermierilor din UE COPA-COGECA a avertizat că adevăratul cost al acestei creșteri a prețurilor va fi dezvăluit abia în primăvara anului viitor. Între timp, producția agricolă planificată este de așteptat să scadă din cauza lipsei de îngrășăminte.

Costurile crescute pentru fermieri pot duce la prețuri mari la alimente – un factor cheie pentru inflația UE, care a atins cea mai mare rată de când euro a fost introdus ca monedă unică europeană.