În anii ’70 ai secolului trecut, principala grijă părea evitarea inundațiilor în satele din apropierea râului, dar și interesul de a capta apa pentru comodități personale. Astfel, lângă Balatina a fost construit un canal care redirecționa apele în râul Prut, și nu paralel, după cum era cursul natural.
Drept consecință, au secat 40 de kilometri din albia naturală a râului Camenca, cea care pe paralela cu Prut găzduia păsări care eclozau și probabil cea mai mare zonă umedă din regiunea de nord-vest a țării.
Chiar dacă zonele umede aduc multiple servicii societății, fie au fost neglijate de-a lungul timpului, fie nu a fost conștientizată pe deplin importanța lor.
„Acest canal în timp a adus mai mult prejudicii decât beneficii ecosistemelor create în zona de luncă a râului Prut și a afluentului său Camenca, prin dispariția speciilor de ierburi, arbori. S-au uscat toate heleșteiele, bălțile care se formau pe o lățime de 2–3 km între râul Prut și Camenca. Asta este și efectul negativ al acțiunilor antropogene, care au provocat dezastrul dat pe care îl avem acum”, subliniază Marian Țărnă, vicepreședintele raionului Glodeni.
După anii ’90, pe râul Camenca s-au construit bazine de acumulare pentru piscicultură, creșterea animalelor domestice, cu o suprafață totală de peste 20–30 ha. Însă, pe lângă intervențiile omului, se adaugă și efectele schimbării climei, care devine tot mai imprevizibilă și cu efect pronunțat din cauza rezilienței scăzute ca rezultat al dereglării hidrologice, adică secării râului cu bălțile sale.
În 2022, PNUD va demara un proiect, finanțat de Facilitatea Globală de Mediu și cu contribuții din partea autorităților naționale, care își propune să revitalizeze cursul natural al râului și să readucă viața pentru diversitatea biologică de pe teritoriul rezervației Pădurea Domnească.
Sursă de apă pentru 14 localități
„Importanța reabilitării cursului vechi al râului Camenca este primordială pentru a aduce apele de suprafață la normalitate, deoarece în zona localităților Cuhnești, Balatina, Bisericani a dispărut apa din fântânile de mină. Calitatea apei este proastă, nu este bună pentru consum și chiar pe alocuri a dispărut din fântâni”, susține Marian Țărnă, vicepreședintele raionului Glodeni.
De câștigat ar avea în primul rând sătenii din cele 14 localități. Iar oamenii sunt de acord că revenirea la cursul firesc al râului, cel creat și ajustat de natură, e unica soluție.
Anatolie Hangiuc trăiește pe malul râului Camenca de când se ține minte și spune cu tristețe că acolo unde odinioară era zonă de luncă, acum pasc caprele. Și speră să aibă zile să își vadă satul natal ca odinioară: cu heleșteie, stuf, vegetație și faună.
„Eu de 87 de ani trăiesc aici și inundații au fost în anii ’55 și nu a fost mare lucru. Inundații pot să fie oricum. Înainte pe Camenca era apă toată vremea. Toată vremea era apă pentru păsări, pentru vite. Era stuf. Dar acum nu a rămas nimic. Au închis la Balatina canalul. La Bisericani nu e apă. La Cuhnești nu e apă. La Domneasca nu e apă. Apă nu e deloc. Uitați-vă, s-a uscat tot aici. Totul e uscat”, spune Anatolie.
Totul e pustiu…
Oamenii au făcut gropi speciale în care se adună măcar puțină apă din niște izvoare care abia picură și se acumulează apă de ploaie, pentru a adăpa animalele. Locuitorii din zonă își amintesc că pe vremuri apa ajungea la gât, iar în locul vacilor care pasc erau lebede, păsări și rațe sălbatice, pești… și acum totul e pustiu.
Angela Ceban, primara comunei Cuhnești, menționează că: „Locuitorii aveau apă îndestulată. Mai aveau și unele mlaștini din zonă îndestulate cu apă, era o floră și o faună deosebită. Acum însă, din păcate toate au secat, este ceva strigător la cer. Oamenii sunt indignați, căci în urma acestor schimbări au de suferit acum”.
Reabilitatea cursului natural al râului Camenca ar contribui la revenirea speciilor de păsări care poposeau anual în zona umedă, precum lebede, rațe, gâște, bâtlani. Peisajul pitoresc, râul curgând de-a lungul lanțurilor dispersate de toltre, sunt premise pentru dezvoltarea turismului rural — un venit real pentru populația locală și impulsionare spre dezvoltare.
„Beneficiile vor fi foarte mari, populația nu va suferi și sperăm spre o dezvoltare a turismului. Dar dacă nu este apă, nimic nu este. Și faună și păsări, lebede erau aici primăvara, toamna, dar acum nimic nu este”, conchide primara de Cuhnești.
Devierea cursului natural al râului — catastrofă ecologică
Ion Carauș, membrul biroului de vânători din comuna Glodeni susține că secarea albiei face ravagii în ecosistem, colacul de salvare fiind râul Prut. Și peștele, care era din abundență, a dispărut, iar gâștele nu mai fac zarvă pe baltă. Acum, în regiune „bântuie” doar șacalii și vulpile.
„Zona aceasta a rămas o catastrofă ecologică. De câțiva ani de zile, noi nu mai avem apă. Ecosistemul a pierdut din amploarea sa. Nu mai este aceeași pasăre, aceeași faună. Oglinzile apelor erau curate, acum e stufăriș. S-au înmulțit dăunătorii, numai cu ei acum luptăm. Altceva nu avem”, susține Ion Carauș.
Râul Camenca este într-o stare deplorabilă
Râul Camenca face parte din districtul bazinului hidrografic Dunărea-Prut-Marea Neagră și intră în zona Rezervației Naturale Pădurea Domnească, unde curge pe o distanță de aproximativ 40 km.
Radu Cazacu, Director adjunct al Agenției „Apele Moldovei” relatează că:
„Râul Camenca este un râu poluat, sunt multe gunoiști neautorizate, deversări ale apelor uzate și toate acestea au influențat negativ asupra calității apei. Sperăm că dacă vom reabilita cursul natural, acest râu își va căpăta posibilitățile de epurare naturală a apelor”.
Sursa: medium.com