Condițiile au fost și mai greu de gestionat în plantațiile ecologice, unde posibilitățile de intervenție sunt limitate, iar protecția culturii necesită o monitorizare atentă și mai multe lucrări. De asemenea, viticultorii spun că în acest an vor avea o recoltă mai mică. Explicația agronomică a reducerii producției pornește încă din perioada de repaus vegetativ. Temperaturile nefavorabile din timpul iernii au afectat o parte dintre elementele de rod, iar consecințele au devenit vizibile odată cu dezvoltarea ciorchinilor.
În mod obișnuit, din mugurii centrali se dezvoltă ciorchinii cei mai bine formați. În acest sezon, o parte dintre acești muguri au fost afectați, iar rodul s-a format din mugurii secundari, care generează, de regulă, ciorchini mai mici. În funcție de masiv și de soi, estimăm o diminuare a recoltei cuprinsă între 10% și 30% față de un an obișnuit. Nu este afectat doar volumul, ci și dimensiunea și aspectul comercial al strugurilor, a precizat Dumitru Mihov, administrator „Terra Vitis”.
Până la încheierea sezonului, o atenție sporită trebuie acordată soiurilor tardive. Menținerea aparatului foliar sănătos este esențială atât pentru maturarea producției, cât și pentru acumularea rezervelor necesare viței-de-vie în anul următor.
Stația noastră meteorologică indică o presiune ridicată a agenților patogeni, în special a oidiumului. Riscul se menține până la sfârșitul sezonului, inclusiv pentru soiul Moldova. Infecțiile pot compromite ciorchinii și partea verde a plantei, iar producătorul riscă să suporte cheltuieli mari și să obțină, în final, struguri necomerciali.
Temperaturile mai ridicate favorizează și apariția unor dăunători cu care anterior ne confruntam mai rar. Am observat păduchele țestos, pentru care încă nu avem suficientă experiență de control, precum și daune provocate de trips. Presiunea bolilor și dăunătorilor crește, dar consumatorul solicită struguri sănătoși și cu un nivel cât mai redus de reziduuri. Găsirea acestui echilibru devine una dintre cele mai dificile sarcini ale producătorului, a menționat specialistul.
În plantațiile „Terra Vitis” este aplicată și metoda dezorientării sexuale pentru controlul moliei strugurilor, considerată unul dintre principalii dăunători ai viței-de-vie.
Prin dezorientarea masculilor am împiedicat reproducerea moliei strugurilor. Pentru generațiile a doua și a treia nu am aplicat niciun tratament și nu am înregistrat pagube. Deocamdată, nu putem trece integral la produse biologice, deoarece nu avem încă un soi comercial suficient de rezistent la complexul de agenți patogeni, însă căutăm permanent soluții care să reducă numărul intervențiilor chimice, a completat Dumitru Mihov.
Anul este unul complicat și în plantațiile în sistem ecologic.
Anul acesta a fost foarte greu în vie: multă muncă și rezultate mai slabe. Înghețurile, episoadele de temperaturi ridicate și oscilațiile vremii au influențat atât cantitatea, cât și calitatea producției. În sistemul ecologic nu putem interveni cu orice produs și nici nu putem renunța la principiile asumate. Protecția fitosanitară devine mai complicată, iar volumul de muncă practic se dublează. Cu toate acestea, încercăm să ducem plantațiile până la recoltare și să depășim acest sezon dificil, a explicat viticultorul Nicolae Tronciu.
La Cooperativa Agricolă „Basan Agro” din raionul Cimișlia, cele 94 de hectare sunt cultivate exclusiv cu struguri de masă, predominante fiind soiurile Moldova și Codreanca. Exploatația dispune de sistem pergolă, irigare și infrastructură frigorifică pentru pregătirea producției destinate exportului.
Am început sezonul după o iarnă cu înghețuri, iar prima parte a verii a fost rece și ploioasă. Ulterior au venit căldurile puternice, care au împiedicat strugurii să atingă calitatea dorită. Din punct de vedere fitosanitar, am lucrat preventiv și am reușit să ținem bolile sub control, dar nu putem corecta prin tratamente efectele provocate de vreme. La Codreanca estimăm o producție de aproximativ cinci tone la hectar, iar la Moldova perspectivele sunt, de asemenea, modeste.
În același timp, cresc prețurile la îngrășăminte, produse pentru protecția plantelor și motorină, în timp ce prețurile de valorificare rămân joase. După recoltare, răcim strugurii și îi păstrăm în frigider până la preluarea pentru export. Pentru irigare folosim apa acumulată din precipitații în trei bazine artificiale. Chiar dacă rezervele nu sunt mari, această infrastructură reprezintă o salvare pentru plantație în perioadele secetoase, a declarat Serghei Sultan, reprezentantul Cooperativei Agricole „Basan Agro”.
Experiențele celor trei producători arată că rezultatul unui sezon nu mai depinde doar de tehnologia aplicată. Reziliența plantațiilor este legată tot mai mult de alegerea soiurilor, starea mugurilor după iernare, monitorizarea microclimatului, prevenirea infecțiilor, accesul la apă și posibilitatea păstrării producției după recoltare. În aceste condiții, deciziile luate la timp pot face diferența dintre o recoltă comercială și una dificil de valorificat.