FILOXERA VIȚEI-DE-VIE. Cum reducem atacul? Combatere

Filoxera este denumirea populară pentru Daktulosphaira vitifoliae – un organism dăunător de carantină al viței-de-vie. Atacă atât soiurile cultivate, cât și cele sălbatice, cele mai sensibile fiind soiurile europene. Dăunătorul înțeapă și suge seva din rădăcini și radice. În urma atacului, apar deformări numite și nodozități sau tuberozități (niște umflături). Nodozitățile se formează pe rădăcinile mai groase, țesuturile crapă, astfel pot pătrunde diferite ciuperci și bacterii, care duc la putrezire. Plantele atacate au frunze galbene, se opresc din dezvoltare și rodesc puțin, iar în 3-6 ani, butucul se usucă.
 
Filoxera prezintă mai multe forme morfologice:

• forma galicolă: apteră, 1,5-2 mm lungime cu două subtipuri: fundatrix sau matca, cu corp piriform şi fundatrigene cu corp globulos şi abdomen îngust apical, galben –portocaliu (fig. 1)
• forma radicicolă: apteră, cu corp oval, culoare variind de la galben – roşcat la brun castaniu. Are 70 tuberculi mici situaţi dorsal care au capacitatea de a secreta o substanţă ceroasă albă ce acoperă corpul insectei
• forma sexupară (aripată): are corpul alungit, de cca 1 mm lungime, culoare galben– portocaliu, aripi lungi, transparente, antene bine dezvoltate.
• forma sexuată: apare din ouă de iarnă (de rezistenţă) cu formă eliptică, galbene la depunere, apoi brune, depuse de sexupare.

Filoxera  - Simptome de atac

Atacul se manifestă, în special, pe soluri argiloase, unde se formează crăpături prin care dăunătorul migrează de la rădăcinile unui butuc la altul. Forma galicolă atacă vârful lăstarilor prin înţepare fapt ce determină hipertrofierea ţesutului şi formarea de gale pe partea superioară a frunzelor (fig. 2), iar pe partea superioară în dreptul galelor se află mici deschideri prin care larvele părăsesc gala.

De asemenea, lăstarii atacaţi nu mai cresc şi lemnul nu se mai coace. Forma radicicolă atacă rădăcinile prin înţepare şi sugere, ţesuturile se deformează, se hipertrofiază, apar nodozităţi şi tuberozităţi şi în 3-6 ani butucul se usucă.


 
Citește și: BĂȘICAREA FRUNZELOR LA VIȚA-DE-VIE

Cum evităm pagubele?

Ca urmare a generalizării altoirii viţei europene pe portaltoi americani, pagubele produse sunt limitate sub fomă de gale pe frunzele portaltoilor, iar în cazul celor produse de forma radicicolă apar în plantaţiile unde viţa europeană se mai cultivă pe rădăcini proprii.

Biologie specie polivoltină: prezintă două cicluri biologice: unul complet, cu toate formele morfologice numai pe viţa americană şi pe unii hibrizi producători direcţi şi unul incomplet pe soiurile europene şi asiatice de viţă-de-vie, dezvoltându-se doar pe rădăcini.

Din oul de iarnă, depus toamna sub scoarţă, apare primăvara, în aprilie, matca care se fixează pe frunze de viţe americane sau de hibrizi producători direcţi, unde formează gale pe faţa inferioară a frunzelor. În gale depune cca. 600 de ouă, iar după 3-5 zile apar larvele, care la rândul lor produc gale, succedându-se până la 4-5 generaţii de forme galicole. Unele dintre ele, coboară pe rădăcini unde se înmulţesc prin partenogeneză dând naştere la formele radicicole. În august o parte din acestea dau naştere la aripate (sexupare), care ies din pământ, zboară şi depun pe viţe două feluri de ouă, unele de dimensiuni reduse din care apar masculi şi altele mai mari din care apar femele. După împerechere femele depun sub scoarţă câte un ou, care iernează. Celelalte larve continuă să se dezvolte şi să se înmulţească partenogenetic, dând naştere la forme radicicole, care iernează în stadiul de larvă.



Citește și: DE CE BOBIȚELE SE DEZVOLTĂ NEUNIFORM
 

Filoxera - Prevenire și combatere

Măsuri preventive

• altoirea soiurilor de viţă europeană pe portaltoi american (Vitis riparia, Vitis rupestris, Vitis berlandieri)
• cultivarea de soiuri şi hibrizi rezistenţi sau toleranţi
• folosirea de material săditor viticol controlat, liber de filoxeră

Măsuri curative

• metode biologice: forma radicicolă este atacată de acarieni, de Carabidae, Coccinellidae şi Staphylinidae, iar forma galicolă de acarieni (Trombidiidae), neuroptere (Chrysopidae), tripşi (Scolothrips acariphagus), ploşniţe (Anthocoridae), coleoptere (Coccinelidae); pe lângă entomofagi se poate utiliza ciuperca Beauveria bassiana.
• metode culturale: inundarea viilor pentru câteva săptămâni poate reduce nivelul populaţiilor.
• metode mecanice: culegerea frunzelor cu gale primare şi distrugerea lor (în plantaţii mici), în perioada depunerii ouălor de către fundatrix.
• metode fizice: tratamente cu apă caldă de scurtă durată a butaşilor înrădăcinaţi

Citește și: EXCORIOZA LA VIȚA-DE-VIE

IMPORTANT! Filoxera este cel mai periculos dăunător ai viţei-de-vie. În plantaţiile de portaltoi, atacul dăunătorului determină scăderea calităţii coardelor, reducând producţia de butaşi de portaltoi cu 10-22%. Înmulţirea dăunătorului este favorizată de cultura viţei-de-vie pe terenuri lutose şi luto-nisipoase şi defavorizată pe solurile nisipoase. Cea mai eficientă metodă de control rămâne altoirea soiurilor europene pe viţele americane.

Bibliografie: GHID pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la viţa-de-vie