În Republica Moldova, până la 30% din strugurii procesați pentru vin ajung la coșul de gunoi industrial – sub formă de tescovină, drojdie sau tartrați. În realitate, aceste reziduuri au un potențial uriaș de valorificare, economic și energetic, dar infrastructura lipsește.
Elizaveta Breahnă, expertă cu peste 45 de ani de experiență în domeniu, oenolog practician, a explicat în cadrul podcastului „Agricultura Modernă” importanța strategică a procesării reziduurilor vinicole și lipsa unei soluții funcționale în Republica Moldova.
Din 100 de kilograme de struguri, ideal ar fi să valorificăm întregul volum pentru a obține venit. În practică însă, din procesarea strugurilor obținem doar aproximativ 70% must, utilizat pentru producerea vinului, iar restul de 30% reprezintă reziduuri – tescovină, drojdii și alte subproduse care, de fapt, ar putea fi valorificate, explică Elizaveta Breahnă.
Ce conțin aceste reziduuri?
În primul rând, avem tescovină, în al doilea rând, avem drojdiile obținute în urma fermentării vinurilor, avem piatră de vin care se depune pe pereții vasului după fermentare – aceștia sunt tartrații. Avem ciorchini, deja în tescovină avem și semințe. În cazul în care nu sunt până la urmă coapte, semințele le scoatem înainte de a se termina fermentarea, spune Elizaveta Breahnă.
Iar aceste materiale reziduale sunt departe de a fi simple „deșeuri”. După cum explică specialista, ele pot deveni surse de venit considerabil dacă ar exista capacități tehnologice.
Și iată din aceste reziduuri noi iarăși trebuie să obținem produse care să fie valorificate la justa lor valoare. De exemplu, din drojdii de vin, din tartrați, din tescovină, putem extrage acidul tartric care mai apoi să fie folosit la acidifierea vinului.
Din tescovină, mai ales din soiurile roșii, putem obține substanțe colorante. Iar dacă distilăm aceste reziduuri, obținem alcool de vin.
De asemenea, putem folosi reziduurile la distilarea vinului, la obținerea băuturilor tari cum ar fi rachiul, divinul. Aici obținem borhotul, din acest borhot putem obține iarăși acid tartric, putem obține metanol, din metanol putem obține energie electrică, explică Elizaveta Breahnă.
Citește și: PODCAST „AGRICULTURA MODERNĂ”. Elizaveta Breahnă despre cum se schimbă vinificația: standarde și noi generații de consumatori
Moldova nu are fabrici de procesare a acestor reziduuri
În acest context, Elizaveta Breahnă subliniază importanța capitalizării pe experiențele internaționale deja existente.
Toate aceste procese trebuie să genereze venit. Tocmai de aceea, toamna trecută am efectuat o vizită de studiu în Franța, în regiunile Bordeaux și Cognac, unde am avut ocazia să vedem cum funcționează unele dintre cele mai mari fabrici de procesare a reziduurilor și deșeurilor din vinificație.
Ne-am propus, prin programul de dezvoltare a sectorului, să construim și în Republica Moldova fabrici de procesare a reziduurilor vinicole. Acest lucru ar contribui semnificativ la micșorarea costului unui litru de vin și ar aduce beneficii considerabile producătorilor locali. Este o problemă stringentă, iar noi ne dorim ca în următorii cinci ani să reușim să o soluționăm, subliniază invitata.
Conform experților din industrie, dacă nu sunt valorificate, reziduurile devin costuri suplimentare de depozitare, gestionare și eliminare – adesea în moduri poluante. Pe când, în țările dezvoltate, ele sunt procesate și transformate în subproduse de valoare: acid tartric, extracte colorante, alcool tehnic, energie electrică sau chiar cosmetice și produse farmaceutice.
Ascultă întreaga discuție cu Elizaveta Breahnă în podcastul „Agricultura Modernă”, unde sunt abordate și alte teme esențiale din vinificația moldovenească, de la standarde de calitate și calitatea vinului până la miturile despre sulfiți, vinurile fără adaosuri și viitorul micilor producători.
ELIZAVETA BREAHNĂ: Deșeurile din vinificație pot aduce venit