TOPUL VINULUI MOLDOVENESC ÎNTR-UN STIL ENGLEZESC. Celebrul Jamie Goodie ne invită să gustăm câte un pic din toate

 
Celebrul wine bloger, britanicul Jamie Goode a realizat un top al celor mai celebre 100 vinuri moldovenești și le-a dedicat pagini întregi pe blogul său (le găsiți AICI: https://wineanorak.com/). Autorul englez cu un doctorat în biologie vegetală, el fiind și un cronicar al vinului din The Sunday Express, The World of Fine Wine, Decanter, GrapesTALK și Sommelier Journal a realizat, de fapt, un alfabet al vinăriilor noastre în care se regăsesc cele mai celebre branduri. Potrivit Oficiului Național al Viei și Vinului, Jamie a ramas surprins de calitatea înaltă a vinurilor și consideră că Moldova are foarte bune șanse de a cuceri piața din Marea Britanie. 
 
Actualmente, pe piața UK avem până la 10 companii prezente și cifrele de export sunt minore.  
 
Autorul topului spune despre soiurile de struguri din Moldova că sunt un amestec de soiuri locale și internaționale, iar unele dintre cele mai eficiente vinuri sunt amestecuri ale ambelor. Moldova împărtășește destul de multe soiuri cu România. Aproximativ 70% din podgorii sunt plantate cu soiuri internaționale, 30% cu soiuri caucaziene (Saperavi, Rkatsiteli) și locale (Rară Neagră, Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală).
 
Astfel, conform studiului realizat de wine bloger, cele mai multe vii sunt plantate cu struguri Merlot, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Pinot Blanc, Aligoté, Pinot Noir, Riesling, Saperavi, Rară Neagră, Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală.
 
Să nu uităm de soiurile de struguri locale!
 
Avem și unele soiurile de struguri locale, despre care s-ar putea să cunoaștem prea puține. Este vorba despre Viorica, unul dintre cei mai importanți struguri albi din Moldova și care reprezintă, de fapt, un hibrid - o încrucișare între Seibel 13666 și Aleatico, creat în 1969.
Fetească Regală vine din Transilvania, România și este o combinație dintre Francuse și Fetească Albă realizată în anii 1930.
 
Fetească Neagră este un vechi soi autohton de struguri din România, din care se obțin vinuri roșii și roze. Soiul este cultivat în țara vecină pe o suprafață de 2971,90 ha și în Republica Moldova.
 
Rara neagră sau Băbeasca neagră este un soi foarte vechi de struguri răspândit în podgoriile din Republica Moldova și România. E foarte popular, iar suprafețele de vie cultivată cresc de la an la an, e folosit foarte des la cupaje cu soiuri clasice, dar și cu soiuri autohtone. precum Feteasca Neagră.
 
Saperavi este un soi de struguri de origine georgiană, folosit în special în cupaj pentru mai multe vinuri roșii, de exemplu Negru de Purcari. Vinurile produse din struguri Saperavi au o culoare roșie intense. Este soiul de struguri utilizat pentru a da culoare vinurilor roșii georgiene.
 
Jamie Goode a degustat în total 176 de vinuri de la diverse branduri, pe care le consideră o selecție a celor mai bune vinuri din Moldova. El le-a dat și note și faptul că sunt preselectate explică de ce puține dintre vinuri au obținut scoruri foarte mici. “Fără îndoială, se produc și vinuri proaste în Moldova, doar că nu am apucat să le gust. În general însă am fost foarte impresionat de calitatea medie. În mod clar, în sectorul vitivinicol din țară s-a depus multă muncă pentru a îmbunătăți calitatea. Este posibil ca unele vinuri moldovenești foarte bune să nu fi intrat în selecția mea, așa că nu voi comenta vinurile pe care nu le-am gustat”, menționează celebrul autor.
 
Sticle prea grele
 
La capitolul critici, Jamie se referă la faptul că multe sticle sunt prea grele.

“Îmi dau seama că unele piețe echivalează greutatea sticlei cu calitatea vinului, dar tendința actuală în lumea mai largă a vinului este să se îndepărteze de sticlele grele din cauza impactului lor asupra mediului. În unele piețe, o sticlă grea va descalifica un vin dintr-o listă”, își argumentează nota autorul și credem că este un sfat bun pentru producători.
 
Un al moment e că strugurii pentru vinurile roșii sunt recoltați prea târziu, astfel că spectrul ciorchinelor se îndreaptă spre zona dulce, prea coaptă, motiv din care vinul își pierde definiția și concentrarea și câștigă alcool.
 
Și în al treilea rând - utilizarea excesivă a noului caracter de stejar.

“Acest lucru poate fi impresionant pentru unii, dar tendința globală actuală în domeniul vinului fin se referă la cele mai echilibrate, fără a pătrunde stejarul evident în nasul sau gustul vinului. Multe dintre vinurile roșii pe care le-am gustat ar fi fost probabil mai bine dacă erau culese mai devreme și maturate în stejar mai vechi sau stejar de format mai mare sau chiar în vase din beton sau alt material neutru”, conchide Jamie.
 
Dar, per total, setul degustat de oenolog a fost unul impresionant.

“Acesta este un punct important: nu iau în considerare raportul calitate-preț și dacă un vin moldovenesc obține 92, ar trebui să fie echivalentul calitativ al unui vin de 92 de puncte de oriunde. Pe această scară, orice vin apreciat cu mai puțin de 80 este slab și nu prea merită să îl bei. Un vin de supermarket ieftin, dar potabil, ar putea avea scor 81-84. 85-89 este teritoriul medaliilor de bronz și un vin care are 88 sau 89 de puncte este foarte bun. 90 de puncte sau mai mult este destul de bun, vinurule cu  un scor de vin 93 sau 94 sunt de clasă mondială, iar cele pentru care am acordat 95 de puncte sau mai mult sunt uimitoare!”, scrie blogerul.
 
Pe blogul lui Jamie Goode găsiți lista celor mai bune vinuri și scurte date despre vinăriile care le produc. Voi decideți pe care să îl consumați. Important e că piața din Marea Britanie ne așteaptă.