VINĂRIILE DIN MOLDOVA RENUNȚĂ LA GAZUL RUSESC ȘI ÎMBRĂȚIȘEAZĂ TRANZIȚIA VERDE

Vinul Moldovei și tendința viticultorilor de a trece la energia verde au atras atenția jurnaliștilor britanici. Ziarul financiar Financial Times a realizat un interviu cu 3 producători de vin de la noi, care au redus considerabil dependența de gazul rusesc.
 
După invazia Rusiei în Ucraina, Moldova a solicitat aderarea la UE și a căutat surse alternative de energie. Ministerul Energiei din Republica Moldova estimează că gospodăriile și întreprinderile au triplat anul trecut utilizarea surselor de energie regenerabilă, în special a energiei fotovoltaice. Viticultorii – un sector semnificativ al economiei țării – au urmat exemplul și au început să instaleze panouri solare și să-și izoleze instalațiile pentru a reduce consumul de energie, scrie presa britanică.
 
Vinăria Cricova, fondată în 1952, este una dintre podgorii care și-a redus costurile la energie cu 25 la sută după ce a construit parcuri solare și și-a îmbunătățit izolarea construcțiilor. De asemenea, tot procesul de producție a vinului a fost modernizat și adaptat la cerințele consumatorilor și la tendințele globale, a spus directorul Cricova, Sorin Maslo. Cricova a retras din expoziție publică și colecția de vinuri a lui Vladimir Putin, formată din 607 sticle, pe care guvernul moldovean i-a dat-o liderului rus în 2008.
 
Afacerile mai mici precum crama Luca au beneficiat și de subvenții de la stat pentru a trece la conversie ecologică. Proprietarul, Ion Luca, a declarat pentru Financial Times că a evitat utilizarea gazului încă de când a început construcția vinăriei în 2018, investind în izolație și o pompă de căldură alimentată cu energie electrică la crama sa.
 
Am fost ostaticii Gazprom și nu am vrut să depind de ei, a spus Ion Luca.
 
Ion Luca face parte din a patra generație de vinificatori din familia sa. Acesta povestește că în 1944, când sovieticii au anexat Moldova, bunicii săi și-au pierdut casa, podgoriile și toate celelalte proprietăți. Au fost etichetați „dușmani ai poporului” și trimiși în Siberia, ca parte a uneia dintre deportările în masă ale lui Stalin. După moartea lui Stalin, familia sa s-a întors în Moldova, iar tatăl său a ajutat la înființarea producției de vin la crama sovietică din Cricova, dar nu și-a mai recuperat pământul. În 2018, Ion Luca a cumpărat câteva podgorii și vrea ca vinăria sa să fie una dintre „cele mai durabile crame” din Moldova.
 
Purcari, un brand moldovenesc cu o prezență puternică pe piețele occidentale după embargoul impus de Rusia, trece și el la energia verde. Vasile Tofan, președintele consiliului de administrație al Purcari, susține că schimbarea a fost determinată de embargourile repetate ale Rusiei.
 
Interdicțiile rusești au pus inițial Crama Purcari „în genunchi”, dar în cele din urmă s-au dovedit „o binecuvântare deghizată”, deoarece a accelerat drumul spre vest, susține Vasile Tofan.
 
În 2014, când Rusia a anexat Crimeea, Purcari a produs un vin „manifest” - Freedom Blend, - făcut din soiuri de struguri din Crimeea, Georgia și Moldova.
 
Din 2021, Purcari a reușit să-și acopere o treime din consumul de energie, folosind panouri solare. Vasile Tofan a declarat pentru FT că schimbarea trebuia să se întâmple, deoarece Rusia a redus aprovizionarea cu gaz a Moldovei și a impus creșteri de prețuri cu mult înainte de a invada Ucraina, războiul fiind doar cel mai recent catalizator al acestei tranziții.
 
Vinăriile Cricova, Luca și Purcari încearcă, de asemenea, să își facă afacerea mai sustenabilă, investind în sticle mai ușoare, având în vedere că cea mai mare parte a emisiilor de carbon a industriei este generată de producerea și transportul de sticle grele din sticlă. Crama Luca exportă și vinuri bag-in-box pe piețele scandinave.

Sursa: Financial Times