Un prim pas în integrarea scrofițelor și vierușilor este izolarea acestora într-o zonă de carantină timp de 6-8 săptămâni. Această perioadă este vitală pentru adaptarea animalelor la condițiile de furajare, cazare și patogeni specifice din fermă. Scrofițele și vierușii trebuie amplasați în incinte complet izolate față de restul efectivului, la cel puțin 100 de metri distanță, pentru a preveni răspândirea bolilor, scrie Revista Ferma.
Citește și: STRESUL LA SCROAFE. Factori externi ce pot duce la pierderea purceilor
Pe durata carantinei, animalele sunt monitorizate atent. Mulți fermieri recoltează probe serologice în primele zile pentru a verifica starea de sănătate și pentru a identifica eventualele riscuri sanitare. Incintele de carantină trebuie protejate împotriva vectorilor de boli, precum păsările, rozătoarele și insectele.
Durata izolării variază în funcție de condițiile fermei. De exemplu, dacă ferma este pozitivă la sindromul reproductiv și respirator porcin (PRRS), perioada de carantină ar trebui prelungită la 42-60 de zile. Aceste măsuri previn apariția unor focare de boli ce pot afecta atât animalele nou-venite, cât și efective existente.
Vaccinarea și prevenirea stresului la animale
Un alt element esențial al integrării este aplicarea unui program de vaccinare adaptat specificului fermei. Vaccinările ar trebui să înceapă după primele 10 zile de carantină, pentru a permite animalelor să se recupereze după stresul transportului și să răspundă eficient la imunizare. În plus, furajarea animalelor cu rații suplimentate cu vitamine (cum ar fi vitamina C) și antibiotice la niveluri subterapeutice poate ajuta la reducerea efectelor stresului și la creșterea rezistenței organismului.De asemenea, scrofițele pot fi supuse unui program de inducere a pubertății, utilizând tehnici specifice pentru stimularea maturizării sexuale. Acest proces optimizează sincronizarea integrării lor în fluxul reproductiv al fermei. Este important ca spațiile de carantină să fie gestionate conform principiului „totul plin – totul gol”, asigurându-se curățarea și dezinfectarea completă între serii.
Biosecuritatea: cheia protecției efectivului
Biosecuritatea țării o componentă fundamentală pentru prevenirea contaminării și menținerea sănătății animalelor. Un program riguros de biosecuritate trebuie să includă:- Igienizarea și dezinfectarea reglementată a mijloacelor de transport și a rampelor de încărcare;
- Monitorizarea accesului în fermă pentru a preveni intrarea neautorizată a oamenilor și animalelor;
- Controlul vectorilor de boli, precum rozătoarele și insectele;
- Verificarea permanentă a ingredientelor furajere pentru a preveni introducerea agenției patogeni.
Integrarea scrofițelor și vierușilor are ca scop principal aclimatizarea acestora la specificul fermei și la patogenii prezenți. Un management corect protejează sănătatea efectivă matcă, reduce riscurile sanitare și asigură continuitatea fluxului tehnologic. În plus, animalele bine integrate și sănătoase aduc performanțe reproductive și productive mai bune, ceea ce contribuie la succesul general al fermei.