Finanțarea agriculturii fără o strategie clară și fără prioritizare economică duce la investiții dispersate și rezultate slabe, chiar și atunci când există resurse disponibile. Declarațiile au fost făcute de directorul IFAD, Iurie Ușurelu, în cadrul podcastului „Agricultura Modernă”.
Potrivit acestuia, una dintre problemele majore din ultimii ani a fost lipsa continuității în politicile publice și în viziunea de dezvoltare a sectorului, pe fundalul schimbărilor frecvente la nivel de conducere.
Am avut nefericirea să fie șase miniștri schimbați într-o perioadă de trei ani jumătate. Fiecare ministru vine cu o gândire și numai începea careva schimbări să le facă, gata, iar vine alt ministru, a declarat Iurie Ușurelu.
Acesta a spus că finanțările trebuie orientate spre direcții clare, nu extinse asupra tuturor domeniilor fără o analiză economică prealabilă.
Atâta timp cât nu avem o strategie clară, stabilită pentru o perioadă bine determinată, de cinci–șapte ani, care să rămână valabilă chiar dacă se schimbă miniștrii, nu putem oferi o direcție clară privind unde investim și ce tip de investiții facem, a menționat directorul IFAD.
În acest context, Iurie Ușurelu a atras atenția asupra abordării de tip „finanțăm tot ce se mișcă”, susținând că prioritizarea este esențială pentru eficiența cheltuirii banilor publici.
Ori finanțăm tot ce se mișcă în segmentul agricol, ori ne focusăm pe câteva direcții foarte bune. Banul investit trebuie să aducă bani. Trebuie prioritizat, a spus Iurie Ușurelu.
Vorbind despre politicile de subvenționare, acesta a afirmat că, în 2017, a fost schimbată abordarea de elaborare a strategiei pentru finanțare prin AIPA, pentru ca deciziile să fie bazate pe o logică economică.
În 2017 am schimbat paradigma psihologiei la elaborarea strategiei pentru finanțare prin segmentul AIPA… am pus bazele economice, gândire economică, ca pe urmă, în 2019, să trecem încet, încet, la varianta „hai să finanțăm tot”, a declarat directorul IFAD.
Iurie Ușurelu a atras atenția și asupra diferenței dintre finanțările oferite prin granturi și necesarul real pentru lansarea unei afaceri agricole viabile, în special în cazul tinerilor. De asemenea, a subliniat că o afacere funcțională are nevoie de investiții mult mai mari, inclusiv pentru capital circulant și pentru remunerarea angajaților.
O afacere, ca să o pui cât de cât pe roate, îți trebuie în jur de 150 - 180 de mii de euro, să mai ai surse suficiente pentru a asigura rulajul, să-ți plătești oamenii bine. Locuri de muncă trebuie să fie plătite, a afirmat Ușurelu.
În opinia sa, sprijinul financiar limitat poate duce la situații în care beneficiarii ajung să se îndatoreze, fără să atingă capacitatea necesară de producție și vânzare.
Mulți antreprenori la început de drum ajung după 3 ani de zile să înțeleagă că nu pot produce suficient, nu au bani pentru materie primă, fluxul financiar e departe de a fi cel necesar, mai mult decât s-a îndatorat și pe deasupra el mai este și dator la bancă, explică directorul IFAD.
În același timp, Iurie Ușurelu a menționat că IFAD aplică o abordare etapizată în raport cu potențialii beneficiari, inclusiv prin instruiri și analiza dosarelor, iar în anumite cazuri se comunică direct că un anumit produs financiar nu este potrivit.
În prima etapă, încercăm să atragem potențialii beneficiari în programe de instruire, urmează analiza dosarului, iar dacă evaluarea arată că nu este potrivit, îi spunem direct că produsele IFAD nu sunt pentru el și că este mai bine să nu aplice, a declarat Iurie Ușurelu.
Întreaga discuție cu directorul IFAD, Iurie Ușurelu, poate fi urmărită în cadrul podcastului „Agricultura Modernă”.
FINANȚAREA AGRICULTURII ÎN MOLDOVA: De ce granturile mici pot duce la eșec