Situația hidrologică a fluviului Nistru este una fără precedent în acest an, avertizează expertul în protecția râurilor, Ilia Trombițki. Potrivit acestuia, volumul de apă din bazin este cel mai scăzut înregistrat pentru această perioadă.
În mod normal, în perioada de primăvară, în acumularea de la Novodnestrovsk ar trebui atins un nivel de 120–121 metri pentru a asigura viitura de primăvară și debitul necesar în aval pe timpul verii și toamnei. În acest an însă, nivelul apei este de doar 115,6 metri, scrie EcoPresa.
Acum avem doar aproximativ 115 metri cubi pe secundă în loc de 200 și mai mult care intră în bazinul de acumulare. Asta înseamnă că volumul de apă este deja scăzut și nu va putea fi asigurat necesarul pentru Republica Moldova în vară și toamnă, a declarat Trombițki.
În 2024, hidrologii din Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra unui debit minim de 100 m³/s, necesar pentru menținerea activităților economice, însă acest nivel este sub necesarul ecosistemelor acvatice.
Deși în acest an s-au înregistrat precipitații, acestea nu au fost suficiente pentru a compensa deficitul acumulat în anii precedenți. Apa disponibilă a fost utilizată pentru acoperirea lipsurilor anterioare, ceea ce a dus la nivelurile scăzute actuale.
Potrivit expertului, principalele cauze sunt schimbările climatice și seceta din ultimii ani, dar și reducerea suprafețelor forestiere din zona Carpaților, unde se formează resursele de apă ale Nistrului.
„Fără împădurirea Carpaților și creșterea suprafețelor forestiere, vom avea constant astfel de probleme”, a subliniat acesta.
Expertul avertizează că situația ar putea avea consecințe directe asupra agriculturii și aprovizionării cu apă, în special în perioada verii și toamnei, când necesarul este maxim.
În același timp, acesta susține că Republica Moldova depinde în mare măsură de precipitații, în special din regiunea Carpaților, iar evoluția situației va depinde de cantitatea de ploi din următoarele luni.
„Dacă vor fi precipitații suficiente, situația poate fi stabilizată. Dacă nu, riscurile sunt foarte mari”, a mai spus Trombițki.
Totodată, expertul a criticat lipsa de comunicare din partea autorităților, menționând că instituțiile responsabile evită să discute deschis despre problemă.
