După ce am văzut cum se cresc cartofii pentru consum în Germania, mergem în Olanda, să-i întrebăm cum reușesc să obțină material semincer de cartofi, recunoscut la nivel mondial.
Klaas Schenk este un agricultor din Olanda, Anna Paulowna, specializat în cultivarea materialului semincer de cartofi pe care îl exportă în în țările arabe. Fermierul face agricultură de performanță, implementând cele mai noi tehnologii în domeniu. Ferma sa a fost desemnată drept centru de cercetare și expertiză pentru managementul apei în agricultură. Aceasta a fost una din destinațiile noastre în cadrul vizitei de studiu în Olanda.
Afacerea în agricultură este una transmisă din generație în generație în familia noastră. Anterior, am cultivat cartofi pentru consum pe suprafața de 90 de hectare. În 2021, am redus suprafața la 30 de hectare, optând pentru cartofi de sămânță. De ce? Simplu. 100 kg de cartofi pentru consum se vinde cu 8 euro, iar 100 kg de cartofi de sămânță costă 40 de euro, spune Klaas Schenk.
Managementul apei joacă un rol principal în ferma olandezului. Atunci când a decis că reduce suprafața de cultivare, a instalat un sistem de irigare prin picurare, a trecut la cultivarea pe biloane, a construit un bazin de acumulare a apei cu capacitatea de 20.000 mc și a săpat două fântâni (23 de metri adâncime).
Folosim pentru irigare atât apă cu salinitate sporită, precum și apă dulce de ploaie. Avem instalate diferite sisteme de irigare: prin picurare, prin aspersiune, cu tambur. Scopul nostru este să echilibrăm salinitatea apei.
De asemenea, utilizăm energia electrică produsă de generatoarele eoliene pe care le avem în gestiune. De exemplu, din cei 800 de megawați produși anual, utilizăm doar 80, iar restul îi vindem.
Evident, pentru producerea materialului săditor de cartofi avem nevoie de tehnică agricolă specializată: semănători, tractoare, mașini de recoltat. La acest capitol, suntem în proces de modernizare, vindem unele din ele, achiziționăm altele mai performante, povestește agricultorul.
Klaas Schenk este reprezentantul fermierilor din regiune și vocea lor în discuțiile cu autoritățile. Cu el se consultă reprezentanții guvernului și ai mediului academic atunci când se iau decizii importante în domeniul irigării. Fermierul face parte dintr-un parteneriat public privat, alături de alți 34 de parteneri: universități, instituții de certare și fermieri. Datorită asocierii, producătorii de material semincer din regiune pot influența și prețul de realizare al producției.
Fermierul olandez este un bun exemplu de management al apei pentru irigare cu instalarea senzorilor de umiditate și temperatură a solului și producere a energiei electrice în cadrul unei ferme agricole. Practici pe care, cu siguranță am putea să le preluăm și noi, în Republica Moldova.
Este impresionantă metoda lui de utilizare a apei de ploaie. Chiar dacă Olanda ar părea că are resurse de apă inepuizabile, nu este adevărat. Apa de aici este una cu salinitate înaltă, iar asta înseamnă că nu poate fi utilizată pentru irigare. Dar, printr-un management corect, fermierul reușește utilizarea eficientă a apelor, menționează Oleg Stiopca, Manager Dezvoltare Forță de Muncă, PCRR.
Un alt aspect interesant pe care l-am văzut în ferma olandezului este utilizarea distanței de 1,8m între roțile tracoarelor sau utilajelor agricole. Este, de fapt, o cerință obligatorie în Olanda. Asta permite tehnicii agricole deplasarea pe drumurile publice fără restricții. De asemenea, utilizează tehnologiile de precizie RTK și GPS.
Ne-a impresionat în Olanda parteneriatele pe care le au universitățile cu fermele agricole. Asta le permite studenților să aibă parte de ore practice eficiente, ceea ce ne-am dori mult să avem și la noi. De exemplu, într-o seră, la ei studentul participă și vede la modul practic cum se desfășoară toate activitățile: creșterea culturilor, fitotehnia, partea inginerească, fertigarea și, într-un final: recoltele. Am făcut și la noi câteva experimente în unele gospodării. Dar aici nu e experiment, ei participă la procesul de producere unde pot testa inclusiv mașinile, tehnologiile, roboții.
Un aspect important: ei testează mașinile de irigare înainte de a le instala și aleg tehnologia individual pentru fiecare lot în parte. Intensitatea cu care lucrează mașinile de irigat, la fel, trebuie reglată în funcție de specificul terenului irigat. Sunt detalii importante, care, la noi, deocamdată, nu se fac. Ne propunem, pe viitor să efectuăm astfel de testări.
Îmi doresc mult să transmit această informație și studenților mei. Inițial, teoretic, iar, în timp, chiar în câmpuri demonstrative și pe loturi experimentale. Trebuie să aducem tehnologiile și la noi, nu să trimitem studenții din țară!, Rodica Ceban, Doctor Conferențiar Universitar, Specialist Hidroameliorare.
Cu astfel de exemple frumoase pe care am reușit să le vedem în Olanda o să mai revenim în material ulterioare. Fiți aproape. Avem multe de învățat de la ei!