ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ: Fermierii pierd până la 50% din recoltă

Agricultura globală se confruntă cu pierderi semnificative, iar efectele schimbărilor climatice nu mai pot fi ignorate. Un nou studiu internațional, publicat în revista Nature, arată că un simplu grad în plus pe termometru poate însemna mai puțină hrană pentru milioane de oameni. Fermierii resimt deja aceste schimbări, iar proiecțiile până la finalul secolului sunt îngrijorătoare, scrie Revista Ferma.
 
Zonele cu climat temperat, cele mai vulnerabile
Regiunile care, în mod tradițional, erau printre cele mai productive din lume încep să înregistreze scăderi accentuate ale producției. Vorbim despre zone cu climat temperat, unde agricultura a prosperat în ultimele decenii tocmai datorită stabilității vremii. Acum, însă, stresul termic, perioadele critice fără ploaie și fenomenele extreme devin tot mai frecvente și pun în pericol culturile.
 
Printre cele mai afectate se numără părți din SUA, Europa de Est și China, unde condițiile meteo devin tot mai imprevizibile, iar randamentele suferă. Aceste regiuni, fiind exportatoare majore de cereale, influențează direct prețurile și echilibrul de pe piața globală a alimentelor.
 
Într-un contrast interesant, regiunile tropicale, adesea mai sărace și expuse riscurilor climatice, par să se descurce mai bine. Fermierii de aici s-au adaptat deja de-a lungul timpului la un climat capricios. Culturile tradiționale, precum maniocul sau sorgul, sunt mai rezistente, iar metodele de lucru, chiar dacă mai simple, oferă o anumită flexibilitate.
 
Precipitațiile regulate și cunoștințele locale ajută aceste comunități să mențină producția în limite stabile, chiar și în condiții dure. Această adaptabilitate, născută din nevoie, oferă lecții importante despre reziliență și gestionarea riscurilor.
 
Previziuni pesimiste pentru finalul secolului
Modelările pe termen lung indică o tendință clară de scădere a randamentelor, în special în regiunile care nu reușesc să se adapteze la timp. Unele culturi vor fi mai afectate decât altele, iar distribuția impactului va fi inegală pe glob. Porumbul, de exemplu, ar putea cunoaște pierderi de până la 40% în anumite regiuni, în timp ce alte culturi, în zone favorizate, vor continua să crească.
 
Sudul Europei, inclusiv zona mediteraneană, se află printre regiunile cu risc major, cu previziuni de scăderi dramatice pentru grâu, porumb și alte culturi de bază. Aceste schimbări pot genera nu doar dezechilibre comerciale, ci și crize alimentare în unele părți ale lumii.
 
Adaptarea devine o necesitate strategică
Măsurile deja aplicate în ferme — de la irigații eficiente până la soiuri mai rezistente — sunt utile, dar nu suficiente. Este nevoie de o abordare strategică, cu sprijin constant din partea guvernelor și a instituțiilor internaționale. Fără investiții în cercetare, tehnologii agricole avansate și politici de susținere a fermierilor, riscurile vor continua să crească.
 
Viitorul agriculturii depinde de capacitatea noastră de a răspunde inteligent la provocările climatice. Adaptarea nu mai este o alegere, ci o condiție de supraviețuire pentru multe ferme și comunități agricole din lume.