Prețurile îngrășămintelor cu azot au înregistrat o creștere semnificativă în luna iulie, punând presiune pe fermierii europeni, care ezită să facă achiziții în această perioadă. Factorii care au dus la scumpiri includ tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, criza din Iran și noile tarife impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor din Rusia și Belarus, scrie Agrointel.
De la 1 iulie, UE a aplicat tarife vamale de 6,5% la îngrășămintele rusești și bieloruse, urmând ca aceste taxe să crească treptat până la 430 euro/tonă în 2028. Pe fondul acestei presiuni, prețurile la porturile de import au crescut abrupt: ureea a ajuns la 495 euro/tonă în Germania, CAN la 385 euro/tonă, iar soluțiile de azot lichid (UAN) la 355 euro/tonă.
În Franța, situația este similară – ureea a urcat la 505 euro/tonă în portul Rouen, iar azotatul de amoniu 27% la 323 euro/tonă.
Cu toate acestea, cererea din partea fermierilor este extrem de redusă. Aceștia preferă să aștepte, având în vedere că sezonul de recoltare este în plină desfășurare, iar prețurile ar putea scădea în lunile următoare. Prețurile la gaz, principalul factor de cost pentru producția de fertilizanți, au atins în iulie cel mai scăzut nivel din ultimul an, coborând sub 34 euro/MWh – ceea ce ar putea contribui la o corecție a prețurilor până în septembrie.
În lipsa ofertei consistente din partea Egiptului și Algeriei, iar cu o licitație masivă lansată de India pentru 2 milioane de tone de uree, piața fertilizanților rămâne volatilă. Comercianții și analiștii estimează că o redresare a vânzărilor va avea loc abia după recoltă, dar până atunci, fermierii preferă să rămână prudenți.