PREȚURILE LA ÎNGRĂȘĂMINTE CRESC ACCELERAT: Risc de criză de azot în Europa

Prețurile la îngrășăminte continuă să crească pe principalele piețe globale, iar specialiștii avertizează asupra unor riscuri majore pentru sectorul agricol european. În special îngrășămintele pe bază de azot înregistrează scumpiri rapide, pe fondul perturbărilor din lanțurile de aprovizionare și al creșterii costurilor de producție.
 
Potrivit datelor din piață, prețul ureei în Orientul Mijlociu a ajuns la 650 USD/tonă pentru livrările din martie și la 750 USD/tonă pentru aprilie. Comparativ cu mijlocul lunii februarie, prețurile au crescut cu aproximativ 300 USD/tonă, ceea ce reprezintă un avans de circa 66%, scrie Agrarheute.
 
Creșterea prețurilor este alimentată de blocaje logistice și de reducerea ofertei globale. Aproximativ o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte tranzitează Strâmtoarea Ormuz, iar restricțiile din zonă limitează fluxurile de export.
 
În același timp, Iranul, care asigură între 10% și 12% din producția globală de uree, nu poate livra volumele obișnuite. În plus, unul dintre cele mai mari complexe de producție a azotului din lume, situat în Qatar, și-a suspendat activitatea, invocând forță majoră.
 
Regiunea Golfului și Orientul Mijlociu asigură între 34% și 50% din comerțul global cu uree și până la 35% din comerțul cu îngrășăminte pe bază de azot, ceea ce amplifică impactul acestor perturbări asupra pieței.
 
Fermierii europeni, dependenți în mare măsură de importuri, sunt printre cei mai afectați. Pe lângă scumpirile de pe piața globală, costurile sunt influențate și de taxele suplimentare, inclusiv cele pentru importurile din Rusia și mecanismul de ajustare la frontieră pe carbon (CBAM).
 
În unele state europene, prețul ureei a ajuns deja la aproximativ 650 euro/tonă, iar tendința este de creștere. În acest context, tot mai mulți agricultori reduc cantitățile de îngrășăminte utilizate sau își ajustează planurile de semănat, orientându-se spre culturi mai puțin intensive din punct de vedere al consumului de azot.
 
Datele din piață arată că porumbul este una dintre culturile cel mai rapid afectate de scumpirea îngrășămintelor. Costurile ridicate determină fermierii să reducă suprafețele cultivate sau să înlocuiască porumbul cu alte culturi.
 
Estimările pentru anul agricol 2026–2027 indică scăderi ale suprafețelor cultivate cu porumb în mai multe state europene, inclusiv Italia, Polonia, Franța și Spania. În paralel, sectorul zootehnic începe să își ajusteze rețetele de furajare, înlocuind parțial porumbul cu grâu, pe fondul modificărilor de preț.
 
Reprezentanți ai industriei avertizează că situația s-ar putea agrava în următorii ani. Un importator major de îngrășăminte a declarat că există riscul ca Europa să se confrunte, în primăvara anului 2027, cu un deficit semnificativ de îngrășăminte pe bază de azot.
 
Contextul actual este descris de traderi drept o „furtună perfectă”, generată de creșterea costurilor, prețurile scăzute la cereale și scumpirea rapidă a îngrășămintelor. Dacă tendința se menține, efectele ar putea include reducerea producțiilor agricole, creșterea dependenței de importuri și presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor.