PREȚURILE ULEIURILOR EXPLODEAZĂ: Ce se întâmplă cu oleaginoasele

Piața oleaginoaselor rămâne puternic influențată de evoluțiile geopolitice și de dinamica piețelor energetice. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze volatilitate, menținând prețul petrolului Brent peste pragul de 100 dolari/baril, cu episoade apropiate de 110 dolari/baril.
 
Prețurile ridicate la energie susțin economic producția de biocombustibili, ceea ce oferă un sprijin direct pieței uleiurilor vegetale. Peste 20% din consumul global de uleiuri vegetale este direcționat către acest sector, ceea ce face ca evoluțiile din energie să fie un factor determinant, scrie Agriportal.
 
Uleiul de palmier a înregistrat o creștere de aproximativ 12% de la începutul conflictului, susținut de producția mai redusă din Malaezia și de exporturile în creștere. În același timp, stocurile globale rămân ridicate, limitând potențialul unor creșteri accelerate ale prețurilor.
 
În cazul rapiței, atenția se mută către noua recoltă, unde se conturează perspective de producție record. Suprafața globală este estimată la circa 41,9 milioane hectare, în creștere față de anul precedent. În Uniunea Europeană, extinderea suprafețelor ar putea depăși recordurile anterioare. Cu toate acestea, prețurile rămân susținute de cererea din sectorul biocombustibililor, unde peste 60% din uleiul de rapiță este utilizat.
 
Pentru floarea-soarelui, datele recente indică o creștere a producției globale în sezonul 2025/2026 până la 54,1 milioane tone. Procesarea este estimată la 49,1 milioane tone, iar producția de ulei ajunge la 20,7 milioane tone. Stocurile globale rămân relativ reduse, menținând sensibilitatea pieței la eventuale perturbări.
 
Argentina își consolidează poziția pe piață, cu o producție estimată la un nivel record de aproximativ 7 milioane tone. Creșterea suprafețelor și a randamentelor susține și exporturile, care ar putea ajunge la 1 milion tone.
 
În paralel, perspectivele pentru sezonul 2026/2027 rămân pozitive, fiind așteptată extinderea suprafețelor cultivate și o producție globală de floarea-soarelui de 62–65 milioane tone, în condiții climatice normale.
 
Regiunea Mării Negre continuă să joace un rol esențial în echilibrul pieței. În Ucraina, producția de floarea-soarelui a fost revizuită în creștere, ajungând la aproximativ 11 milioane tone, susținută de randamente mai bune. În Kazahstan, producția atinge un nivel record de circa 2,5 milioane tone, pe fondul extinderii suprafețelor și al condițiilor favorabile.
 
Pe termen scurt, piața rămâne influențată de riscurile geopolitice și de problemele logistice din regiunea Mării Negre, inclusiv asupra infrastructurii portuare. Acestea limitează fluxurile de export și susțin prețurile.
 
În același timp, legătura cu piața energetică continuă să fie un factor major, însă direcția pe termen mediu va depinde de echilibrul dintre ofertă, stocuri și perspectivele noilor recolte.