PROIECTE DE SUCCES ÎN AGRICULTURA EUROPEANĂ. Mere cu logo-uri, ferme verticale, produse bio și alte tendințe AICI

31 mai 2022
Tehnologiile, parteneriate, metodele și formele de management al producției agricole, implicarea individuală sau colectivă pentru o agricultură sănătoasă și capabilă să asigure un standard al alimentației, modalitățile de recuperare a terenurilor agricole degradate din pricina poluării, a exploatării inadecvate, sunt tot mai mult încurajate în toată lumea.

Agricultura europeana nu face excepție de la această tendință. Olandezii, cei mai buni în domeniu, sunt în faza în care experimentează un concept care, probabil, va cuceri tot mai mult teren, în următorii ani: agricultura verticală. Aceasta presupune ferme agricole, construite pe mai multe etaje, în interior sau în spații subterane, astfel încât producția sa nu mai fie dependentă de factorii climatici. Se face și economie de suprafață, dar costurile, deocamdată, sunt imense. Și specialiștii din America și din Coreea de Sud sunt  preocupați de agricultura verticală. Ceea ce înseamnă ca în câțiva ani va prinde tot mai mult contur.

Deși are doar 2,2 milioane hectare de suprafață agricolă, iar fermele familiale (una dintre cheile succesului) au între 2 si 5 hectare, secretul performanței se pare că stă în agricultura intensivă, în organizarea fermierilor în federații care obțin mult mai ușor (în asociere) fonduri (numai în 2011 au atras 80 de milioane de euro din fonduri UE nerambursabile).
O altă idee de afacere originală si profitabila pare a fi cea legată de comercializarea merelor cu “logo-uri” (înainte de a fi culese, cam cu o lună înainte, pe fiecare fruct se lipește un abțibild (cu un zâmbet, o inimioar, un mesaj, logo-ul firmei etc. Cumpărătorii sunt încântați de o astfel de ofertă.

Printre proiectele de succes în agricultura europeană din ultimii ani se numără, de exemplu, i “Afacerea Baltică”, numita așa pentru că implică asociații de fermieri (peste 100 de ferme) din toate țările aflate în zona Mării Baltice: Finlanda, Suedia, Danemarca, Lituania, Letonia și Polonia. Cu o contribuție de aproape trei milioane de euro, fonduri nerambursabile, din partea Uniunii Europene, acest proiect implementează metode de eficientizare a agriculturii, prin folosirea de îngrășăminte naturale, care să protejeze solul și să asigure o producție agricolă performantă și ecologică. S-au înființat ferme-pilot și valorificarea, pentru terenurile agricole, a nutrienților extrași din mare, pare a fi o idee de succes, ca diversele metode de tratare a apelor uzate și repunerea lor în circuit.

Suedezii, încă din 2001, au dezvoltat, tot pe baza de fonduri nerambursabile (22 de milioane euro), un proiect pentru remedierea solului degradat și redarea acestuia destinației agricole și pentru combaterea poluării, prin constituirea de areale protejate. Rezultatele sunt benefice atât pentru populația din zonă, cât și pentru agricultura europeană. 
Dintr-o colaborare germano-elvețiană, a rezultat un proiect pe termen lung, legat de cultivarea legumelor și a fructelor, diminuându-se folosirea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor și creându-se o regiune de agricultură transfrontalieră. Toți fermierii, precum și autoritățile au pornit de la ideea de a se situa, de la început, pe tendințele agriculturii europene din mileniul trei. Un loc important îl ocupă, în zonă, cultivarea castravetelui de seră, exclusiv prin metode bio.

În Germania, în zona Rostock, s-a derulat, cu aproape două milioane de euro (din care 800 000 de euro din fonduri europene), proiectul “Întoarcerea la natură”, prin care 5800 de hectare de pădure, în mare parte defrișată prin anii ’50, au fost recondiționate. Într-o primă etapă, s-au demolat toate construcțiile ridicate în regiune, în urmă cu jumătate de secol, pentru antrenamentul soldaților, după care, în etapa a doua, mare parte din teren a fost reîmpădurit, cu beneficii imense pentru locuitori, pentru agricultura țării, dar și pentru agricultura europeană și pentru turism.

De curând, germanii au descoperit (și nu este o glumă!) și îl apreciază pentru calitățile terapeutice (pentru piele, stomac, ficat), laptele de iapă (un litru se vinde cu 10 euro). Italia dezvoltă, de mai mult timp (atrăgând și alte țări – Croația, Slovacia, Austria, Polonia, Germania), un model de dezvoltare durabilă, în zona rurală. Unul dintre aspecte vizează creșterea producției de produse organice, atât de căutate pe piața europeană, în strânsă relație cu alte activități, precum procesarea produselor bio, agroturismul etc. O importanță deosebită este acordată culturilor de plante pentru industria farmaceutică. S-a creat, de asemenea, și “un drum al vinului” (Slovacia, Italia) prin care să se promoveze respectivele zone viticole.

În Grecia, de un real succes s-a bucurat un proiect prin care fermele de animale (oi și capre) au fost mutate din interiorul satelor, în zonele din afara localităților, unde s-au construit ferme cu toate instalațiile necesare pentru creșterea animalelor și valorificarea produselor la standardele cerute de agricultura europeană. 
 
sursa: adevrul-c4a.ro
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

PROIECTE DE SUCCES ÎN AGRICULTURA EUROPEANĂ. Mere cu logo-uri, ferme verticale, produse bio și alte tendințe AICI

PROIECTE DE SUCCES ÎN AGRICULTURA EUROPEANĂ

Mere cu logo-uri, ferme verticale, produse bio și alte tendințe AICI

PROIECTE DE SUCCES ÎN AGRICULTURA EUROPEANĂ. Mere cu logo-uri, ferme verticale, produse bio și alte tendințe AICI

loading ...