ROMÂNIA A TESTAT CU SUCCES 10 GENERATOARE DE PLOI. Au declanșat precipitații chiar și în zilele în care nu erau prognozate

România a testat toamna trecută 10 generatoarele terestre de ploi și anunță că experimentul a fost cu succes. Echipamentele au fost instalate în luna octombrie, în județul Vrancea, care a fost printre cele mai afectate de secetă în 2022. Potrivit presei române, generatoarele au declanșat ploi chiar și în zilele în care nu se anunțau deloc precipitații.

Generatoarele au dat rezultate și în zile în care nu erau prognozate ploi

În primă fază, s-a luat decizia punerii în funcțiune a generatoarelor, chiar dacă nu existau nori care să poată fi stimulați astfel încât să plouă. Iar surpriza a fost că a plouat în raza lor de acțiune chiar și în aceste condiții. Asta s-a întâmplat în două zile diferite, dar cu aceleași condiții atmosferice. O altă zi considerată relevantă a fost într-o perioadă în care România era străbătută de ploi de la un capăt la celălalt. Generatoarele au fost pornite și folosite pentru o durată mai mică de timp. S-a dovedit însă că au căzut precipitații peste nivelul așteptat.

În perioada octombrie-decembrie, anul trecut, timp de 60 de zile, am desfășurat acest program experimental de stimulare a precipitațiilor, utilizând tehnologia generatoarelor terestre. Am avut 11 intervenții cu rezultate îmbucurătoare, măsurabile la sol, prin cantitățile de precipitații aduse suplimentar față de cele obișnuite. Cu zece generatoare am reușit să arătăm că această tehnologie este eficientă, dar pentru a putea să o omologăm în România este nevoie de dezvoltarea acesteia, de amplasarea generatoarelor pe cote dominante, în zone muntoase în special, astfel încât să putem să stimulăm și căderile de zăpadă, pe timpul sezonului rece, a declarat, la Focus TV, Ionuț Lazăr, director al Centrului de Comandă de la Unitatea pentru Combaterea Căderilor de Grindină și Stimularea Precipitațiilor Moldova 2 Focșani.

10 generatoare au acoperit o suprafață de 8.800 de hectare

Generatoarele au fost testate timp de 2 luni, iar rezultatele sunt peste așteptările specialiștilor. Creșterile de cantități de precipitații au fost de la 3 litri/mp până la 7 litri /mp, în zilele fără șanse de precipitații, iar în zilele cu prognoze care anunțau ploaia, aportul a fost de 6-8 litri/mp.

Specialistii spun că substanța activă, adică iodura de argint, este prietenoasă cu mediul şi nu provoacă efecte adverse, lucru dovedit de studiile realizate în anii anteriori.

Cum funcționează generatoarele terestre de ploi

Generatoarele terestre, utilizate pentru intervențiile active în atmosferă, funcționează cu un amestec de substanțe, care iși păstreze proprietățile fizice și chimice în întreg intervalul de temperatură în care acestea produc aerosolii ce conțin iodură de argint.

Posibilitatea generatoarelor terestre de a dispersa materialul de însămânțare la nivelului corespunzător în interiorul norului țintă este redusă. Rezultate foarte bune se obțin pentru intervențiile active în atmosferă pentru a crește cantitatea precipitațiilor sub formă de ninsoare, în regiunile montane, unde temperaturile la sol sunt deja în apropierea temperaturii de îngheț, generatoarele fiind practic în interiorul norilor. În condiții diferite de cele de mai sus, când sunt utilizate generatoarele terestre, aerosolii sunt produși aproape de suprafața terestră și nu în interiorul sau în apropierea norilor, apoi aceștia sunt antrenați in atmosferă de curenții ascendenți ajungând apoi la înălțimea norului.

Intervențiile active în atmosferă utilizând generatoare terestre se face cu o eficiență mult mai mică decât in cazul utilizării sistemelor de rachete sau a avioanelor, dar un mare avantaj îl constituie costul în exploatare a acestei metode. Un alt avantaj al acestei metode este ușurința cu care aceste generatoare sunt controlate, prin tehnologii 3G/4G, dar și prin satelit.

Dispersarea nucleelor de condensare artificiale (iodură de argint) cu ajutorul generatoarelor terestre, în zonele de dezvoltare a norilor convectivi, reprezintă o metodă preventivă de combaterea a grindinei. Turbulențele atmosferice și fenomenele de convecție pot transporta nucleele de condensare din proximitatea generatoarelor terestre în interiorul norilor convectivi, până la nivelul la care se produce nucleația gheții, diminuând dimensiunile grindinei, dar metoda nu oferă o garanție a zonei exacte in care vor ajunge nucleele de condensare.