SAVANŢII MOLDOVENI AU ELABORAT METODE DE REFACERE A SOLURILOR CERNOZIOMICE

 Agricultura poate conserva și chiar reface gradual solurile cernoziomice. Este ideea centrală a noii lucrări „Management durabil și rezilient al solurilor de cernoziom”.
Publicaţia a fost editată recent de doctorul habilitat, profesorul cercetător Boris Boincean, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălţi, şi David Dent, de la Chestnut Tree Farm House, Forncett End, Norfolk, Marea Britanie.

Boris Boincean și David Dent indică în această publicaţie ruptura care a apărut între ecosistemele naturale și terenurile cultivate, analizează practicile care duc la degradarea solurilor de ciornoziom.
Autorii nu numai că iau în considerare pajiștile, sub care s-a format cernoziomul, ca standard pentru evaluarea practicilor agricole curente, ci sugerează şi cum poate să devină agricultura mai asemănătoare cu ecosistemul natural preexistent.

Două soluţii de realizare a acestui deziderat sunt scoase în evidenţă în mod special – diversificarea culturilor și reducerea sau eliminarea completă a lucrării solului.
Primul teren pe care se testează soluţii de intensificare sustenabilă a cultivării cernoziomului este Institutul „Selecţia” din stepa Bălţilor, din Republica Moldova.

Or, dintre toate ţările din lume, ţara noastră are cel mai ridicat procent de soluri cernoziomice. Și așa cum s-a întâmplat peste tot cu cernoziomul, solurile din Republica Moldova au suferit degradare. Astfel, agricultorii din Moldova au eliminat aproape total leguminoasele furajere perene din procesul de rotaţie și conţinutul de materie organică din sol este în continuă scădere.
Institutul „Selecţia” urmărește combaterea acestei scăderi. Începând din 1962, un grup mare de cercetători și tehnicieni ai institutului a evaluat efectele directe și interactive ale lucrărilor agricole, fertilizării, diversificării și rotaţiei culturilor asupra sănătăţii solului, eficienţei utilizării resurselor și productivităţii. Ei au primit ajutor suplimentar de la colegii lor de la Catedra de resurse naturale și agroecologie de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

O serie de sugestii utile și recomandări au fost formulate de cercetători și oameni de știinţă de la Centrul pentru Managementul și Sechestrarea Carbonului (Carbon Management and Sequestration Center) și din centre de cercetare și educaţionale din estul și vestul Europei, Rusia, Canada și SUA.