7 LEI/KG FĂRĂ TVA PENTRU LAPTELE CRUD: Cu ce soluții vin autoritățile

Prețul de achiziție al laptelui crud și presiunea importurilor continuă să pună în dificultate fermierii din sectorul zootehnic, în condițiile în care mai mulți producători susțin că nivelul actual al prețurilor nu mai acoperă costurile de producție.
 
O fermă de bovine din raionul Cahul, „Elita-Alexanderfeld”, una dintre cele două exploatații specializate existente în raion, a primit o notificare oficială din partea companiei JLK. Operatorul, care colectează și procesează laptele, a anunțat aplicarea, începând cu luna ianuarie 2026, a unui preț unic de achiziție de 7 lei/kg, fără TVA. Pentru fermieri, această ajustare confirmă presiunea tot mai mare asupra marjelor de profit într-un context de scumpire a furajelor, energiei și serviciilor veterinare.
 
În perioada noiembrie 2025 – începutul anului următor s-a înregistrat un influx important de mărfuri, ceea ce a creat o situație critică și a făcut producția locală neconcurentă. Din 13 ianuarie 2026 este anunțată o ofertă unică de preț de 7 lei fără TVA. Ce instrumente are statul pentru a proteja producătorul local?, a întrebat deputatul Marcel Cenușa.
 
Ministra Agriculturii a declarat că autoritățile tratează problema prețului laptelui și a importurilor ca pe o prioritate a politicilor agricole, menționând că obiectivul pe termen mediu este creșterea producției interne și reducerea dependenței de piața externă prin programe de sprijin dedicate fermelor zootehnice și industriei de procesare.
 
Sectorul zootehnic a fost declarat prioritar și, în continuare, vom merge pe susținerea acestui sector, pentru a asigura securitatea alimentară atunci când vorbim de carne, lapte și pâine. Volatilitatea acestei cantități pe care o simt procesatorii este problema majoră la care lucrăm pe ambele direcții – și cu domeniul primar, atât fermele zootehnice, cât și cu procesatorul ca industria alimentară. Avem proiectul AGRI care urmează să fie extins și, până în 2030, să ajungem la acea autosuficiență pentru domeniul de procesare, a declarat Ludmila Catlabuga.
 
Discuția s-a extins și asupra dimensiunii importurilor de lapte și a termenului în care Republica Moldova ar putea deveni autosuficientă.
 
Care este cantitatea de lapte importată și în câți ani este planificată atingerea autosuficienței pentru produsele lactate?”, a fost o altă întrebare, adresată de deputatul Vasile Costiuc.
 
Drept răspuns, ministra afirmă că subiectul este în analiză și că soluțiile nu țin de o singură instituție, fiind necesară coordonarea mai multor mecanisme economice și legislative.
 
Notificarea a parvenit și la minister și au fost organizate întrevederi cu fermierii. Sunt analizate instrumentele legale privind lanțurile scurte de aprovizionare și practicile comerciale neloiale, precum și eventuale măsuri de salvgardare și antidumping. A fost sesizat și Consiliul Concurenței pentru a clarifica formarea prețurilor la raft. În paralel, ministerul susține producătorii prin subvenționare, inclusiv suport per kilogram de produs, pentru a stimula creșterea volumului intern, este poziția exprimată de autorități.
 
Un alt factor indicat este structura fragmentată a producției de lapte, concentrată în mare parte în gospodării casnice, ceea ce generează fluctuații sezoniere și obligă procesatorii să recurgă la importuri pentru continuitatea fluxului de materie primă.
 
Sectorul zootehnic este prioritar, iar obiectivul este consolidarea fermelor autorizate și creșterea capacităților de procesare, cu ținta de a reduce dependența de importuri în următorii ani, au mai precizat ministra agriculturii.
 
În lipsa unor mecanisme de stabilizare a prețurilor și a unor contracte previzibile pe termen lung, piața laptelui rămâne una fragilă, în care costurile de producție, tarifele de achiziție și concurența produselor din import continuă să pună presiune asupra fermierilor locali.