În 2024, grație unui program implementat de PNUD-Moldova și finanțat de Guvernul Japoniei, 10 producători locali de biocombustibili au primit granturi pentru dezvoltarea afacerilor și modernizarea echipamentelor. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu provocări, precum fluctuațiile prețurilor și calitatea variabilă a combustibililor. Pentru a asigura o calitate superioară a produselor, Guvernul a aprobat un nou Regulament privind biocombustibilii solizi, aliniat la standardele europene.
Universității Tehnice a Moldovei îi revine un rol esențial în cercetarea și dezvoltarea biocombustibililor solizi. Laboratorul Științific de Biocombustibili Solizi din cadrul UTM efectuează studii pentru îmbunătățirea calității combustibililor și identificarea celor mai eficiente resurse de biomasă.

Biocombustibilii solizi pot fi utilizați în sobele automate, care permit o gestionare eficientă a combustibilului – o sobă complet încărcată poate funcționa timp de 2-3 zile. Deși sobele tradiționale nu sunt adaptate pentru acest tip de combustibil, există soluții tehnice pentru conversia lor.
Echipa UTM a analizat diverse specii vegetale și a descoperit că măceșul (Rosa canina), agrișul (Ribes uva-crispa) și cătina albă (Hippophae rhamnoides) au un potențial energetic ridicat. De exemplu, măceșul oferă o putere calorică de aproximativ 20,7 megajouli (MJ), asigurând o ardere eficientă și un conținut redus de cenușă, susține Alexandru Banari, cercetător în Laboratorul Științific de Biocombustibili Solizi al UTM.

Grigore Marian, șeful Laboratorului Științific de Biocombustibili Solizi al UTM susține că eficiența agriculturii înseamnă utilizarea integrală a resurselor disponibile. De exemplu, coaja de nucă și coardele uscate de viță-de-vie pot fi valorificate ca surse eficiente de căldură. Totuși, pentru a respecta standardele de calitate, este necesară combinarea acestor materiale cu alte tipuri de biomasă.
Un proiect anterior, „Energie și biomasă”, a reunit aproximativ 140 de producători de brichete și peleți, dar numărul acestora a scăzut la circa 80 în perioadele în care prețul gazului era redus. Pe măsură ce costurile gazului cresc, interesul pentru biocombustibilii solizi revine în prim-plan, oferind o alternativă viabilă la sursele tradiționale de energie.
Specialiștii UTM subliniază că, deși producerea biocombustibililor solizi nu poate acoperi integral necesarul energetic al Republicii Moldova, utilizarea biomasei regenerabile constituie un element-cheie pentru securitatea energetică națională. Diversificarea surselor de energie și sprijinirea producătorilor locali ar putea accelera tranziția spre independența energetică a țării.
Prin cercetare, inovație și politici adecvate, biocombustibilii solizi pot deveni o soluție de viitor pentru un sistem energetic mai sustenabil și mai puțin dependent de sursele convenționale.
Sursa: UTM