Un prag între iarnă și muncile de primăvară
Blagoveștenia era considerată hotarul simbolic dintre iarnă și primăvară. Se spunea că, dacă vremea e frumoasă în această zi, anul va fi roditor, iar lucrările agricole vor merge cu spor. De aceea, oamenii ieșeau în curți, în grădini sau pe ogoare să „deschidă pământul” – uneori simbolic, printr-o simplă săpătură.
Până la Blagoveștenie nu se atinge pământul. După – poți semăna ceapă, pătrunjel, morcov, că-i primăvara dezlegată, spun bătrânii.
În multe sate, dimineața de Blagoveștenie era marcată prin aprinderea focurilor la marginea grădinilor. Acestea aveau rol de purificare – se ardeau uscăturile, dar și simbolic: focul alunga răul și pregătea locul pentru un an bun.
Tot în această zi, copiii și tinerii băteau tobele, trăgeau clopotele sau pocneau din bici pentru a trezi natura și a alunga duhurile iernii. Obiceiul are origini arhaice, dar este și o invitație ca primăvara să se arate cu adevărat.
Superstiții agricole
În folclorul agrar, Blagoveștenia are o puternică încărcătură simbolică. Se spunea că:
- Dacă plouă sau tună de Blagoveștenie, anul va fi bogat în roade.
- Dacă pasărea cântă, înseamnă că primăvara a venit cu adevărat și e timpul semănatului.
- Nu se lucrează cu unelte grele, dar se pot face lucrări ușoare în grădină sau în gospodărie.
- Nu se taie copaci și nu se omoară animale – orice act de violență aduce pagubă peste an.
În această zi se scoteau și stupii de la iernat. Aceștia erau trecuți pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau și se stropeau cu agheasmă pentru a fi încărcați de fertilitate și de fecunditate și pentru a fi apărați de luarea manei.
De Blagovestenie nu se puneau cloștile pe ouă, obicei păstrat și astăzi, se opreau morile de apă iar oamenii nu aveau voie să se certe. Femeile aprindeau focuri în fața casei, punând alături de foc o cofiță cu apă pentru ca îngerii păzitori să vină să se încălzească și să-și potolească setea.
Pentru fermieri, Blagoveștenia nu este doar o sărbătoare religioasă, ci un reper agricol, o zi în care se face planificarea campaniei de primăvară. Se verifică uneltele, se curăță grădinile, se pregătesc semințele.
Importanța sărbătorii este marcată și de sacrificiul peștelui care se consuma ritual, indiferent dacă ziua era de post sau de dulce.
Buna Vestire este, așadar, semnul că natura revine la viață și că e timpul să pornim lucrul cu credință, respect și speranță.