Sergiu Gherciu, Secretar genera al Ministerului Educației și Industriei Alimentar:
Aceasta a fost a doua vizită de studiu în țările europene. Prima vizită am efectuat-o împreună cu președinții mai multor asociații de profil, în Austria și Slovenia. De data aceasta, am mers împreună cu un grup de fermieri și am văzut cum funcționează Camerele Agricole în Germania și Austria.
În țara noastră, proiectul Camerelor Agricole a fost deja votat în primă lectură și are drept scop facilitarea accesului la informație, la resurse financiare pentru toți fermierii. Totodată, agricultorii vor avea posibilitatea să participe la procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor din domeniul agroalimentar.
Fermierii moldoveni au avut ocazia să viziteze câteva Camere Agricole regionale în Germania și Austria, să discute cu agricultorii de acolo, să vadă cum își dezvoltă afacerile și să se convingă de beneficiile multiple pe care aceștia le au. Iată cu ce impresii au venit producătorii moldoveni și cum văd ei implementarea practicilor europene în țara noastră.
Nicanor Buzovoi, fermier din raionul Ungheni, administrator SRL „Agrosfera BM”:
De fiecare dată când merg în Europa, este interesant. Agricultura este cu tradiții de sute de ani, agricultorii știu să-și gestioneze eficient afacerile și aici îi ajută Camerele Agricole. Ei știu unde și la cine să se adreseze și primesc răspunsuri clare. Este un model de invidiat, care trebuie studiat și implementat și la noi.
Am avut și noi servicii utile de informare și monitorizare. Spre exemplu, în cadrul raioanelor erau stații de protecția a plantelor, care se ocupau de avertizarea și informarea fermierilor, de monitorizarea aplicării produselor fitosanitare. Astăzi, acest lucru ar putea fi realizat în cadrul Camerelor Agricole. Mai ales fermierii mici au nevoie de consultațiile unui agronom specialist, pe care nu îl au în cadrul gospodăriei.
Alt lucru ce lipsește la noi este lipsa laboratoarelor de testare a semințelor. La fel, avem nevoie de consultanță pentru accesarea finanțărilor prin intermediul proiectelor internaționale. Acestea sunt doar câteva lucruri pe care le-am putea implementa în cadrul Camerelor Agricole.
Andrei Dînga, fermier din raionul Ștefan-Vodă, fondatorul SRL Ecoaliment PRIM:
Mi-a plăcut mult ce am văzut în Austria și Germania, în special sistemul de consultanță. Camerele agricole necesită specialiști foarte buni în toate domeniile. La noi, din păcate, nu prea sunt. Deci, noi trebuie să lucrăm la acest capitol. Aș vedea constituirea Camerelor Agricole regionale, pe regiuni climaterice. Dacă vom avea prea multe, nu vom găsi suficienți specialiști.
Întrebarea este: cum vor lucra în continuare asociațiile de profil? Vor fi și ele finanțate din cotizațiile achitate în cadrul Camerelor Agricole? Trebuie să vedem acest aspect.
Probabil, în cadrul acestui sistem de cotizații, am putea face și un fond de asigurare în agricultură. Așa am putea interveni în caz de calamități naturale care sunt tot mai dese. Astfel văd eu lucrurile.
Dumitru Orescu, agricultor din raionul Criuleni, administratorul CAP „Roada Dumbravei”:
Pentru noi ar fi mai simplu să ne orientăm după modelele din țările vizitate. Să luăm proiectul lor de lege și să vedem ce putem implementa și la noi, mai ales că ei sunt deschiși să ne ajute. Noi avem pământul mai fertil decât ei, utilizăm mai puține produse fitosanitare, dar noi nu putem vinde. Rămâne să preluăm practicile bune de la ei. Mi-a plăcut la ei și disciplina, respectul unul față de altul și modul de cooperare. Părerea mea este că noi avem nevoie de Camere Agricole în R. Moldova.
Damian Sandu, fermier din raionul Fălești:
A fost o vizită productivă și interesantă. Am avut ocazia să vedem cum colaborează știința cu producătorii. Camerele Agricole de la ei conlucrează cu instituțiile de cercetare. Ei se ocupă de testarea noilor hibrizi în câmp, ei sunt cei care intervin în caz de apariție de noi boli și dăunători. De asemenea, în cadrul instituțiilor de cercetare testează utilajele agricole noi, inovațiile menite să reducă implicarea forței umane de muncă. Este un model eficient, avem ce învăța.
Potrivit Proiectului de lege cu privire la Camerele Agricole, acestea vor fi constituite în două niveluri: camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională. Prin intermediul camerei agricole, fermierii vor putea colabora pentru a aborda problemele specifice și își vor putea promova interesele în raport cu autoritățile publice, instituțiile și organizațiile naționale și internaționale.
În același timp, camerele agricole vor oferi fermierilor acces la resurse și informații necesare, inclusiv la programe de instruire și finanțare, facilitând schimbul de cunoștințe și experiențe între membri. Un fermier va putea fi membru doar al unei camere agricole regionale.