Evenimentul a fost deschis de Vadim Chetrari, administratorul Dialog Expert, organizatorii conferinței, care a subliniat provocările cu care se confruntă agricultura din regiune:
Deja de câțiva ani ne confruntăm cu secetă și arșiță pronunțată, fenomene ce aduc pierderi semnificative producătorilor agricoli. Ieșirea din această situație ne-o oferea știința cu mulți ani în urmă: tehnologia No Till. Deja și fermierii din țara noastră au început să manifeste un interes sporit pentru agricultura conservativă. Prezența lor la eveniment demonstrează faptul că își doresc să se informeze, să fie la curent cu noutățile în acest domeniu. Avem prezenți experți, dar și reprezentanți ai producătorilor de utilaje agricole pentru tehnologia No Till.
Din partea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), secretarul de stat Vasile Șarban a evidențiat pașii concreți făcuți pentru susținerea fermierilor:
Avem 400 de agenți economici ce au apelat la proiecte de investiții pentru a implementa tehnologia No Till în plantațiile lor. În prezent, avem în acest sistem abia 130-150 mii de hectare în acest sistem.
MAIA, cu suportul FAO, al Institului „Selecția”, a fostei Universități Agrare, dl Boris Boincean, dl Mihail Rurac, experți FAO, am elaborat un proiect de program pentru promovarea agriculturii conservative în Moldova. Ulterior, am inclus agricultura conservativă în Programul Național de Dezvoltare, din care face parte și programul de finanțare: Managementul de gestionare durabilă a terenurilor.
Pentru MAIA, agricultura conservativă este o măsură ce ar asigura o bună dezvoltare a țării. Îndemnăm producătorii să aplice acest sistem de lucrare a solului.
Tudor Robu, reprezentantul adjunct al FAO, a evidențiat ritmul lent al tranziției către agricultura conservativă:
Problemele sunt două: pe timpul Uniunii Sovietice ne-am obișnuit cu inputuri agricole ieftine și în cantități mari; în plus, tehnologia este costisitoare, iar agricultorii nu își permit financiar să o aplice. Cu toate acestea, FAO caută soluții pentru a sprijini fermierii în acest proces.
Veaceslav Ciornîi, administratorul SRL „CIVEA AGRO”, a împărtășit experiența sa în gestionarea a 2.300 de hectare:
Compania noastră administrează 2300 de hectare de teren agricol din anul 2004. Pe atunci, nu cunoșteam încă despre agricultura conservativă, dar înțelegeam că lucrarea tradițională a solului nu ne va aduce rezultate bune. Erau eroziuni ale solului, evaporarea apei din sol era mare, structura solului ajunsese într-o stare deplorabilă și trebuia să întreprindem ceva. Așa am ajuns să facem No Till și să ne bucurăm de regenerarea solului. O decizie importantă a fost includerea în asolament a culturilor de acoperire. Ele funcționează „ca o pătură” ce menține umiditatea în sol.
Investițiile cele mai mari au fost în utilajele agricole, dar toate acestea pot fi cumpărate, pe când, structura bună a solului nu o putem cumpăra. Cu siguranță, generațiile viitoare ne vor mulțumi pentru ceea ce implementăm noi astăzi.
Răzvan Avram, reprezentantul SRL „Green Agro” din România, a oferit o perspectivă asupra aplicării No-Till în zone extrem de secetoase:
Avem o fermă cu 3600 de hectare pe care le lucrăm în tehnologia No Till. Zona Vrancea unde ne aflăm este cea mai secetoasă din România în ultimii ani. În prezent, avem un pariu cu schimbările climatice alegând tehnologiile regenerative și implementând certificatele de carbon. Aplicăm cât mai puține îngrășăminte, ne străduim să reducem cantitatea de carburant utilizăm și să reducem maxim posibil efectele de seră.
În 2015 am renunțat total la plug și am trecut la utilaje de tipul Vertical Tillage (VT). Am avut rezultate bune. În 2018, am adoptat și culturile de acoperire, am avut cu ele și multe eșecuri. În 2019, a început seceta. 2020 a fost un an dezastruos, am pierdut total cultura de grâu și porumb, la floarea-soarelui am luat 1 tonă la hectar. În 2021, am început certificarea cu Agreena pentru a obține certificatele de carbon. În 2023, am ales să facem No Till, am renunțat total la porumb, am semănat sorg, armurariu, in, teff. Am cumpărat oi pentru a pășuna terenurile unde resturile vegetale rămân în picioare. Lăsăm anumite zone nerecoltate, pârloagă pentru 4-5 ani pentru a observa ce se întâmplă cu solul. Încercăm maxim să utilizăm practici naturale care nu costă.
Această conferință a demonstrat interesul tot mai mare al fermierilor pentru tranziția către practici agricole durabile. Într-un context marcat de schimbări climatice severe, adoptarea No-Till nu este doar o opțiune, ci o necesitate pentru protejarea solului, reducerea consumului de resurse și asigurarea viitorului agriculturii. Experții prezenți au oferit soluții concrete, iar fermierii au împărtășit experiențe valoroase, consolidând astfel bazele unei agriculturi mai reziliente și eficiente.