CUM CORECTĂM SOLURILE ACIDE ȘI ERODATE? Tipuri de culturi protectoare ale ph-lui

Producțiile de pe solurile acide sunt mai mici cu 30-50% față de potențialul solurilor normale sub aspectul însușirilor fizice, chimice și biologice.

Iată care sunt principalii factori limitativi pentru creșterea și dezvoltarea plantelor:

1. reacția acidă a solurilor din cauza conținutului ridicat de ioni de hidrogen și aluminiu;
2. cantitatea ridicată de ioni metalici, ca urmare a solubilizării în mediu acid a componentelor care conțin metale grele;
3. nivelul scăzut de elemente nutritive necesare plantelor;
4. activitate foarte slabă a microorganismelor din sol;
5. influența negativă asupra unor însușiri fizice ale solurilor care se tasează ușor, ca urmare a distrugerii structurii acestora.

CUM CORECTĂM REACŢIA ACIDĂ

Corectarea reacției acide se face prin neutralizarea acidității dăunătoare și prin completarea rezervei de calciu și magneziu din sol. Corectarea reacției solurilor acide prin aplicarea de amendamente cu calciu este bine să se facă în următoarea ordine, în funcție de valoarea pH-ului:
• după valoarea pH determinat în KCl

• la pH sub 4,5 nevoia de amendamente este mare
• la  pH 4,5-5,5 nevoia de amendamente este mijlocie
• la pH 5,6-5,8 nu este necesară corectarea reacției

• după valorile pH determinat în extract apos:

• la pH mai mic de 5,5 nevoia de amendamente este mare
• la pH 5,6-6,2 nevoia de amendamente este mijlocie
• la pH mai mare de 6,3 nu este necesară corectarea reacției

CE FEL DE AMENDAMENTE FOLOSIM

Cele mai frecvente amendamente folosite sunt: CaCO3( agrocalcar - piatră de var), Ca(OH)2 (varul stins), dolomita cu conținut de 8-13% magneziu (MgO) și între 26 şi 30% calciu (CaO), spuma de defecație, zgura de furnal, CaO3 cu azot rezidual de la fabricile de îngrășăminte ș.a.

În mod obișnuit, dozele de amendamente calcaroase folosite pentru corectarea acidității solurilor variază între 2 și 8 tone/ha.

Calcularea dozei se poate  face cu relația: Doza CaCO3 t/ha = AH x 1,5 unde AH reprezintă valoarea acidității hidrolitice.

RECOMANDĂRI LA APLICARE

1. Aplicarea amendamentelor se face înainte de lucrarea de bază a solului și încorporarea în sol odată cu aceasta.
2. Adâncimea de încorporare are importanță deosebită asupra efectului corectării reacției acide, de aceea încorporarea să se facă prin arătură.
3. Cu cât gradul de mărunțire a particulelor amendamentului este mai mare și efectul este mai mare.
4. O granulare exagerat de fină este nedorită deoarece amendamentul este antrenat în adâncime.
5. Ca urmare a faptului că solurile acide au un conținut scăzut de humus, se recomandă folosirea de îngrășăminte organice, o dată la 4 ani, și aplicarea anuală de îngrășăminte minerale.

Problema corectării potențialului de producție a solurilor acide este actuală și în atenția tuturor țărilor care au astfel de suprafețe pe care nivelul recoltelor este mai scăzut și calitatea produselor obținute este slabă.

INTERVALELE OPTIME ȘI TIPURI DE CULTURI PROTECTOARE ALE pH-LUI

Este bine ca atunci când vă întocmiți planul de cultură să ţineţi seama de cerințele plantelor cultivate faţă de reacția solului. La alegerea soiurilor este necesar să cunoaștem și date referitoare la rezistența la  aciditate, dar și intervalul optim de pH.
 


TIPURI DE CULTURI PROTECTOARE

În zonele cu soluri erodate trebuie stimulată necesitatea cultivatorilor de a ține cont de plantele pe care le seamănă, cunoscându-se următoarele:

1. Culturi foarte bune protectoare, care asigură un grad de acoperire a solului peste 75% sunt gramineele și leguminoasele perene, singure sau în amestec.
2. Culturi bune protectoare care asigură un grad de acoperire a solului cuprins între 75 şi 50% sunt cerealele păioase, plantele furajere anuale sau perene.
3. Culturi mijlociu protectoare, care asigură un grad de acoperire a solului de 50-25% sunt leguminoasele anuale.
4. Culturi slab protectoare, cu grad de acoperire sub 25% sunt porumbul, floarea soarelui, cartoful etc.

Alte măsuri importante sunt: înlocuirea lucrării solului prin arat, cu lucrări fără întoarcerea brazdei, orientarea rândurilor la prășitoare față de pantă, desimea plantelor la unitatea de suprafață, cultivarea plantelor cu vegetație mare în perioada ploilor torențiale din lunile mai și iunie.

CE PUTEM CULTIVA ÎN PANTĂ

Rezultatele cercetărilor anterioare efectuate în țara noastră au dovedit că se pot cultiva pe terenurile în pantă, fără măsuri de combatere a eroziunii solului:

• plante prășitoare până la panta de 6%
• leguminoasele anuale până la panta de 10-14%
• cereale păioase până la panta de 15-18%
• graminee și leguminoase perene pe orice pantă, dacă se asigură o vegetație încheiată

La cele enumerate se pot aplica și sisteme antierozionale specifice, prin care să se obțină recolte agricole motivate economic.

Sursa: revista-ferma.ro