După ce am ales corect hibrizii, i-am recoltat în termeni optimi, a venit timpul depozitării. Adrian Gageanu, Reprezentant Siloz Corteva Agriscience, explică care sunt regulile principale de respectat pentru păstrarea corectă a unui siloz de calitate.
Ideal ar fi să depozităm silozul între pereți de beton. Astfel putem face tasarea cu tractoarele cu roți, nu cu șenilatele, cât mai aproape de perete. Atunci când avem o groapă fără pereți de beton, tasarea pe margine va fi mai greoaie, tractoarele alunecă. Tasarea se face pentru a scoate tot aerul din siloz. Inoculantele iubesc spațiile anaerobe, iar mucegaiurile se dezvoltă acolo unde avem aer. Recomandarea ar fi ca roțile să fie umflate peste 2 bari pentru ca suprafața de contact pe siloz este mai mică. De asemenea, se recomandă să se facă cât mai încet.
Suprafața de întindere o vom face cu șenilatele și este bine să nu depășim 15-20 cm. Altfel, tasarea va fi mai greoaie. Vom închide silozul cât mai repede posibil, cu folie, nu cu pământ sau alte cereale puse deasupra. Se recomandă a fi utilizată o folie foarte subțire, care se lipește de suprafață.
Deasupra vom pune o folie groasă și nisip pentru a nu lăsa vântul să ridice folia. Folia se va pune pe pereți, iar deasupra se va suprapune cel puțin 1-1,5 metri. De asemenea, nu uităm de plasa pentru păsări, care ne pot sparge folia, explică specialistul.
Când vine momentul hrănirii, vom tăia silozul, nu îl vom rupe. Avem nevoie de o tăiere cât mai uniformă și dreaptă pentru a nu introduce oxigen în interior. Introducând oxigen, vom porni o fermentație secundară ceea ce înseamnă deprecierea calitativă a silozului, pierderea nutrienților, apariția mucegaiului. Un siloz stricat se va resimți negativ în calitatea și cantitatea produsului: lapte, carne.
Cum putem stabiliza un siloz pe termen lung?
Silozul se poate păstra până la 4-5-6 ani de zile, cu cantitatea intactă. Dar, trebuie respectate toate principiile despre care am vorbit și aplicat corect inoculantul. Până acum mulți ani, se folosea sarea pentru conservarea silozului. S-a renunțat la această practică pentru că sarea în exces dăunează animalelor și, în contact cu apa, se transformă în acid clorhidric și azotat – care nu fac bine.
Ulterior, au fost utilizați tot felul de acizi chimici, care nu se puteau aplica uniform și se resimțea în productivitatea vacilor, care nu mai dădeau cantitatea de lapte sau carne preconizată.
S-a ajuns la bacteriile lactice, care, în mod natural, fac acid lactic, acid acetic. Drept rezultat, avem o conservare naturală prin murare, pe care vaca o resimte în mod pozitiv. Practic, e o scădere a PH-ului, un mediu în care alte bacterii nu se pot dezvolta sau chiar mor. Astfel, obținem o conservare 100% pe termen lung, susține Adrian Gageanu.
Chiar dacă nu avem capacitatea suficientă de tăiere din siloz, bacteriile lactice din inoculanți, în contactul cu oxigenul, vor produce acid acetic pentru a proteja suprafața ce a intrat în contact cu aerul. Asta, totuși, nu pe un termen foarte lung.
De asemenea, bacteriile bune din inoculanți vor fi și un bun stimulator al digestiei pentru animale.
Fiind prima companie care a produs inoculanți pe bază de bacterii lactice, cercetătorii Corteva au apelat la mai multe tehnologii. Avem inoculanți specifici pentru fiecare tip de cultură în parte. Astfel, aducem capacitatea maximă de conservare pentru toate culturile.
De asemenea, inoculanții noștri sporesc digestibilitatea fibrei cu 14%. Vaca nu va mânca mai mult, pentru că nu are cum, dar va mânca mai eficient, explică Adrian Gageanu.
Vedeți în materialele anterioare detalii despre: