Cum se obține mranița
Mranița care se obține din descompunerea completă a gunoiului de grajd după o perioadă mai îndelungată este foarte bogată în substanțe organice și minerale și în microorganisme. Gunoi de la animale amestecat cu aşternutul animalelor, paie, pleavă, coceni etc. trebuie aşezat în platforma de descompunere special amenajată. Pentru o descompunere completă, până la stadiul de mraniţă, gunoiul trebuie aerisit periodic şi udat, mai ales vara, şi lăsat în platformă cel puţin 2 sau 3 ani.
Se recomandă păstrarea în grămezi acoperite cu un strat de pământ pentru a preveni uscarea, spălarea de către ploi şi pierderea de elemente nutritive.
La ce se folosește mranița
Se folosește pentru îmbogățirea solurilor grele. Este utilizată în cultura multor specii de plante în amestec cu pământ de țelină și pământ de frunze.
Mraniţa se utilizează cu precădere în legumicultură precum şi la plantele decorative pentru realizarea amestecurilor nutritive, acoperirea seminţelor în răsadniţe. Mraniţa se poate aplica şi la culturi în vegetaţie mai eficientă fiind aplicarea la cuib odată cu semănatul sau plantatul răsadurilor.
Mraniţa se poate aplica singură sau în amestec cu îngrăşăminte chimice (P, K) la cartof, tomate, varză, castraveţi, dovlecei, precum şi în gropile de plantare a pomilor fructiferi şi viţei-de-vie.
Greutatea unui mc de mraniță este 800 - 850Kg. Nu se utilizează în stare curată pentru că arde. Poate fi considerat îngrășământ natural, după 6 - 8 ani poate fi considerat un sol gras.
Mranița se încorporează, de obicei, în amestecul inițial de pământ. Gunoiul de păsări sau de la alte animale poate fi folosit numai după ce fermentează timp de cel puțin 10-15 zile în vase acoperite. Se aplică apoi sub formă de soluție, gradul de diluare fiind de 1 parte gunoi la 20-30 părți de apă.
Cum se prepară amestecul de pământ pentru răsaduri şi flori?
Un rol deosebit de important în obţinerea răsadurilor de flori şi legume viguroase îl reprezintă amestecul de pământ în care acestea sunt semănate. Patul germinativ trebuie să permită pătrunderea aerului, apei şi să conţina elementele nutritive indispensabile creşterii la nivelul radacinilor (N, P, K, Ca, Mg, oligoelemente).
În acest sens, amestecul de pământ trebuie:
- Să reţină bine apa, dar să permită distribuţia acesteia către rădăcinile plantei
- Să aibă o structură optimă pentru a permite schimbul de gaze cu atmosfera, o porozitate de peste 75 %;
- Să aibă un pH corespunzator speciei la care se foloseşte (5,6 – 6,5 la ardei; 5,5 – 6 la tomate, 6 – 6,5 la vinete, 6 – 7,2 castraveţi, dovlecei etc.);
- Să nu conţină microorganisme fitopatogene.
Sursa: Revista ferma