În pas cu agricultura modernă!Aboneaza-te

DEGEŢELUL ROŞU - tehnologia de cultivare, boli, dăunători

14 jun 2023

Degeţelul roşu (Digitalis purpurea) este o plantă erbacee perenă de scurtă durată. Florile sunt aranjate într-un cluster spectaculos, terminal, alungit, iar fiecare floare este tubulară și pendentă. Frunzele sunt aranjate în spirală, simple, cu o lungime de 10–35 cm, acoperite cu fire de păr pubescente și glandulare de culoare alb-cenușie, conferind o textură de lână.

Degețelul roșu este utilizat în medicină: Frunzele de degeţel roşu conţin glicozide specifice cardiotonice (digitonină, digitaleină, digitalină etc.), alături de saponozide, tanin, inozită, flavonoide etc. Preparatele fitoterapeutice din degeţelul roşu au efect cardiotonic, diuretic şi cresc oxigenarea ţesuturilor. Poate determina, însă, și greață, diaree, o vedere încețoșată. Se administrează doar sub supraveghere medicală.

Această plantă este foarte pretenţioasă la valorile termice, răsărind în câmp, fie în pragul iernii, fie primăvara devreme, la temperatura de 5-10°C. În răsadniţă, are nevoie de o temperatură ambiantă de 22-25°C. Cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât se accelerează ritmul de creştere.

Cultura este sever afectată de temperaturile scăzute, mai ales dacă terenul nu este acoperit cu zăpadă. La -25...-30°C degeră chiar dacă există stratul protector din zăpadă. Nu îi prieşte nici căldura exagerată; în timpul verii, cel mai bine răspunde la temperaturi moderate. Zonele deluroase îndeplinesc cel mai bine aceste condiţii.

Cerințe față de mediu

Plantare: Se preferă semănatul primăvara, pentru ca în perioada răsăririi să beneficieze din plin de umiditatea acumulată în pământ în cursul iernii. Are nevoie de lumină directă şi de precipitaţii importante (600-700 mm/an) pentru o bună dezvoltare.

Sol: Din punct de vedere al calităţii solurilor, cele mai indicate sunt solurile cu structură care se încălzesc mai facil. În România, zonele cele mai propice cultivării Degeţelului roşu sunt: Transilvania (mai ales judeţele Hunedoara şi Braşov), nordul Moldovei şi Subcarpaţii Meridionali.

Plante premărgătoare: Sunt bune premergătoare plantele de tipul prăşitoarelor timpurii, leguminoaselor şi cerealelor, care lasă terenul curat şi liber cât mai devreme de buruieni. Acestea lasă un strat arabil afânat, cu umiditate suficientă, care va trebui întreţinut până la executarea semănatului.

Arătura de bază se execută imediat după recoltarea plantei premergătoare, la o adâncime de 25-30 cm, urmată de o grăpare energică.

Fertilizare: Concomitent cu arătura, se realizează şi fertilizarea, fie combinată, fie exclusiv chimică. Până la momentul când se va efectua însămânţarea direct în câmp, trebuie lucrat cu cultivatorul sau grapa pentru a conserva umiditatea, iar înainte de semănat, pământul se va tăvălugi.

Tehnologia de cultivare

Semănatul se execută în pragul iernii sau primăvara devreme, imediat ce se poate intra în câmp. Semănatul se realizează la distanţe de 50 cm între rânduri şi 15-20 cm între plante pe rând.

Adâncimea de semănat este de 1 cm. Pentru ca însămânţarea să aibă loc într-o manieră cât mai uniformă, se va amesteca în prealabil sămânţă cu material inert (1 parte sămânţa la 5 părţi material inert). Se consumă 3-4 kg sămânţă la hectar, bineînţeles amestecată cu material inert (nisip).

După semănat, se va executa o tăvălugire uşoară. La însămânţare, seminţelor de Degeţel roşu li se vor adăuga şi seminţe de plante indicatoare, în doză de 100 g/ha. În cazul înmulţirii prin răsad, materialul destinat plantării se obţine în straturi reci sau paturi semicalde.

Răsadul produs în straturi reci se plantează în câmp toamna, în luna octombrie, semănatul având loc anterior, în pragul iernii. Răsadurile produse în paturi semicalde au perioada de semănat între 25 februarie şi 15 martie, iar plantarea lor se realizează la începutul lunii mai. Răsadul se plantează în câmp, atunci când au dat 4-5 frunze, la interval de 50 cm între rânduri şi 20 cm între plante pe rând.

În situaţia culturilor prin răsad, este necesar uneori să se completeze golurile. În situaţia însămânţării directe, chiar în momentul când plantele firave încearcă să străbată scoarţa, se va erbicida cu substanţe de tipul Reglone sau Gramoxon, în doză de 4-5 l/ha.
În cazul culturilor producătoare de material de înmulţire, în al doilea an de vegetaţie lucrările de îngrijire vor fi materializate prin praşile obişnuite efectuate cu dublu scop: afânarea solului şi distrugerea buruienilor.

Recoltarea degeţelului roşu

Degeţelul roşu se recoltează frunze ajunse la deplină maturitate şi la un conţinut maxim de glicozide, mai exact 85-95 de zile. Mai întâi se recoltează frunzele exterioare ale rozetei, fără etiol, lăsând în continuare să crească frunzele din mijlocul rozetei. Recoltarea se va desfăşura numai pe o vreme însorită, uscată, mai ales în orele de prânz, prin tăiere cu coasa ori cu secera.

De regulă, se obţin două recolte de frunze. Perioada optimă recoltării este cuprinsă între ultima săptămână a lunii august şi prima săptămână a lunii octombrie. Frunzele recoltate se usucă în mod natural, întinse în strat subţire sau artificial în uscătorii speciale, la 35-40°C.

În anul al doilea de cultură, nu se vor mai recolta frunze de pe parcelele destinate obţinerii seminţelor. Procesul de înflorire şi coacere a fructelor (capsulelor) este unul succesiv, începând cu bazele inflorescenţelor. Atunci când se constată că o treime dintre fructe sunt deja coapte, tulpinile se vor tăia, pentru a evita astfel risipirea seminţelor. Tulpinile tăiate se leagă în snopi de diametru redus (circa 20 cm), formându-se piramide din câte şase snopi. Se depozitează, permiţând capsulelor restante să îşi finalizeze coacerea.

Boli și dăunători

Bolile care pot ataca Degeţelul roşu sunt antracnoza, putregaiul rădăcinilor şi coletului (Schrotinia solerotiorum), micoze (Septoria digitalis) şi viroze.

Antracnoza se cunoaşte prin momentul atacului (în primele faze de dezvoltare a plantei) şi prin aspectul frunzelor atacate (apar pete mici brun-deschise, circulare, înconjurate de un halou brun-roşcat sau purpuriu). Evoluţia este spre uscarea frunzelor.
Putregaiul rădăcinilor şi al coletului apare când se udă recolta în mod exagerat.Planta se usucă, devenind galbenă. Smulgând planta din pământ, se observă o pâslă albicioasă depusă în jurul coletului sau al rădăcinii.

Prevenţia se realizează prin evitarea solurilor în care apa stagnează o perioadă de timp.

Dăunătorii acestei plante sunt viermele-sârmă, coropişniţa etc.

Avertisment: Degeţelul roşu este o plantă toxică, aşadar se vor asigura măsuri de protecţie atât în timpul lucrărilor de îngrijire a culturii, cât mai ales la recoltare, condiţionare şi depozitare. După fiecare lucrare, muncitorii îşi vor spăla mâinile şi feţele cu apă şi săpun. La lucrările de întreţinere nu se vor folosi copii şi femei însărcinate.

Sursa: Agrimedia.ro

Top știri

SERE DIDACTICE MODERNE, INAUGURATE LA UTM 24 apr 2024

PETRU SACARA ȘI VLADIMIR MIRON, DESPRE CRIZA DIN SECTORUL APICOL 08 apr 2024

CÂND VOM PUTEA CULTIVA CÂNEPĂ INDUSTRIALĂ ÎN R. MOLDOVA 17 apr 2024

LUCRĂRI LA VIȚA-DE-VIE ÎN CONDIȚIILE PRIMĂVERII 2024 19 apr 2024

TEHNOLOGII DE ULTIMĂ ORĂ, LA COLEGIUL AGROINDUSTRIAL DIN UNGHENI 19 apr 2024

Din aceeași categorie

VA FI CALD ȘI A DOUA ZI DE PAȘTE, APOI TEMPERATURILE SCAD. Meteo, AICI 06 mai 2024

CAMELLIA SAU TRANDAFIRUL JAPONEZ: Plantare, îngrijire 03 mai 2024

DISCUȚII DEPRE IMPORTUL ȘI EXPORTUL DE CAI ÎN SCOP COMERCIAL ȘI SPORTIV 03 mai 2024

AGGRI: Următorul apel de grant va fi pentru fermierii din sectorul ovine și caprine 02 mai 2024

STANISLAV DEMEANCIUC: Cum s-a schimbat logistica pentru importul fertilizanților 02 mai 2024