DOAR 20.000 HA IRIGATE ÎN MOLDOVA. Restul – la mila vremii

Deși are 80 de sisteme de irigare moștenite din perioada sovietică, Republica Moldova folosește doar o mică parte din potențialul său agricol. Din cele peste 140.000 de hectare de teren arabil care pot fi irigate, doar aproximativ 20.000 sunt efectiv alimentate cu apă. Restul sunt lăsate la mila naturii – într-un context tot mai instabil din punct de vedere climatic.
 
Republica Moldova se confruntă cu o criză de apă potabilă. Dacă azi mai facem față, în câțiva ani aceasta va deveni o provocare majoră pentru orice guvernare, avertizează Ruslan Nercaș, expert în mediu, în cadrul unui interviu la Moldova1.
 
El menționează că țara noastră are doar 500 de metri cubi de apă potabilă pe cap de locuitor anual, în timp ce norma europeană este de 1000. În acest sens, aducerea apei din Carpați, despre care a anunțat Dorin Recean este văzută ca o soluție fezabilă și economic viabilă.
 
Este una dintre cele mai ieftine soluții în acest moment. Apa va fi captată din Carpați, condusă prin conducte pe sub Prut și distribuită în Moldova, explică Nercaș.
 
Când vine vorba de irigare, soluțiile punctuale nu mai sunt suficiente. Expertul subliniază că rețelele locale trebuie înlocuite cu infrastructură regională, interconectată.
 
Nu putem să ne bazăm doar pe irigații fragmentate. Trebuie o rețea regională care să fie eficientă și sustenabilă. Apoi, să avem grijă și de ce cultivăm – cu soiuri rezistente la secetă și un fond agricol adaptat noilor condiții, spune Ruslan Nercaș.
 
Expertul avertizează că seceta nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate recurentă. La aceasta se adaugă și alte efecte ale schimbărilor climatice: primăveri timpurii însoțite de înghețuri în perioada înfloririi sau toamne mult prelungite.
 
Este nevoie de o foaie de parcurs la nivel național, o strategie clară care să includă irigația, instruirea agricultorilor, plantarea fâșiilor forestiere și reducerea emisiilor de CO₂, afirmă Nercaș.
 
Din cele 80 de sisteme centralizate de irigații moștenite, doar 16 mai funcționează. Restul sunt uzate, distruse sau ineficiente.
 
Este esențial un audit tehnic național pentru a vedea care pot fi reabilitate și unde trebuie construite altele noi. În multe cazuri, conductele nici nu mai pot fi utilizate, iar sursa de apă e secată, spune expertul.
 
Nercaș consideră că adaptarea agriculturii la noile realități climatice nu este doar o chestiune de infrastructură, ci și de educație.
 
Fermierii trebuie învățați cum să gestioneze eficient apa, să folosească soiuri adaptate și să înțeleagă impactul schimbărilor climatice asupra producției, adaugă el.
 
În același timp, proiecte precum replantarea fâșiilor forestiere vor contribui la menținerea apei în sol și la reducerea eroziunii. Moldova are resurse, dar nu are o strategie clară. Iar în lipsa unei abordări integrate – irigații, infrastructură, instruire, adaptare climatică – agricultura rămâne vulnerabilă, iar pierderile economice vor continua să crească.