De asemenea, fermierii au atras atenția asupra problemelor structurale din sector, inclusiv depopularea mediului rural, lipsa forței de muncă și atractivitatea scăzută a agriculturii pentru tineri. Discuțiile au vizat și necesitatea unor politici mai bine adaptate realităților din teren, în special pentru fermierii mici și mijlocii, precum și importanța simplificării mecanismelor de sprijin și a accesului la resurse. Dialogul a avut loc în contextul pregătirii Programului Strategic al Politicii Agricole pentru perioada 2026–2030, fermierii insistând asupra includerii unor soluții concrete care să răspundă problemelor reale din sector.
Lipsa tinerilor și îmbătrânirea sectorului
Una dintre problemele majore semnalate de fermieri a fost îmbătrânirea populației agricole și lipsa tinerilor în sector.
Consider că una dintre cele mai mari probleme din agricultură este îmbătrânirea fermierilor. Procesul seamănă cu evoluția demografică a țării: numărul celor care ies din sistem este mai mare decât al celor care intră. În raioane există tineri care merg înainte, dar avem și cazuri în care renunță după doi ani, iar una dintre cauze este birocrația, a declarat Tudor Darie, fermier.
Fermierii au vorbit și despre lipsa unei abordări pe termen lung în agricultură.
Tinerii vin puțini și, de multe ori, își doresc rezultate rapide, ceea ce nu este realist. În agricultură nimic nu se construiește într-un an sau doi, este nevoie de 10–15 ani. Foarte puțini își fac un plan de afaceri clar, iar fără planificare riscurile sunt foarte mari, a spus Alexei Ivanov, fermier.
Accesul la subvenții în sectorul viticol
Probleme au fost semnalate și în sectorul viticol, în special în ceea ce privește accesul la subvenții.
Problema de bază este legată de înregistrarea plantațiilor. De exemplu, în unele localități există sute de hectare de viță-de-vie înregistrate în Registrul vitivinicol, însă foarte puține suprafețe au toate actele și pașapoartele necesare. Nu pentru că fermierii nu ar vrea să le perfecteze, ci pentru că există probleme vechi legate de documente, care nu au fost soluționate de ani de zile. În aceste condiții, o mare parte dintre viticultori rămân în afara mecanismelor reale de subvenționare, iar producătorii cu plantații clasice beneficiază într-o măsură foarte mică de sprijin, comparativ cu alte tipuri de plantații, a declarat Lidia Bezer, fermier.
Prețuri mici și pierderi în sectorul strugurilor
Producătorii de struguri au atras atenția asupra dificultăților de comercializare în perioada recoltării.
Strugurii de masă sunt, practic, o carte de vizită pentru țara noastră, însă nu toți producătorii au posibilitatea să investească în sisteme moderne sau să facă toate lucrările în condiții ideale. În ultimii ani, mulți dintre noi ne-am confruntat cu situații în care o mare parte din producție a ajuns la punctele de colectare la prețuri foarte mici. Toți știm foarte bine că aceste prețuri, de câțiva lei pe kilogram, nu acoperă cheltuielile reale. Cultura soiului Moldova este foarte sensibilă la mai mulți factori, inclusiv la crăpare și alte probleme de calitate. În asemenea condiții, producătorul muncește mult, investește mult și, la final, nu își acoperă nici costurile. Cred că ar trebui să existe o discuție serioasă despre un plafon minim sau o formă de protecție pentru producătorii de struguri de masă, astfel încât aceștia să poată continua activitatea. Dacă trecem prin doi ani consecutivi în astfel de condiții, foarte mulți nu vor mai rezista, a spus Andrei Chistol, fermier.
Probleme sociale pentru femeile din agricultură
Femeile antreprenoare din agricultură au semnalat probleme legate de protecția socială.
În cazul femeilor care au înființat Gospodării Țărănești sau Întreprinderi Individuale, chiar dacă se plătește taxa fixă anuală, care depășește 25.000 de lei, aceasta acoperă doar o parte din concediul de maternitate. Pentru concediul de îngrijire a copilului până la 2 ani, fondatoarea nu este asigurată. Ea trebuie să stea acasă, să crească copilul, dar în același timp este obligată să continue plata taxelor și să își procure și polița medicală. Mai mult, fondatorii acestor forme de organizare nu au dreptul să fie angajați cu contract individual de muncă în propria entitate, ceea ce înseamnă că nu au salariu și nici protecție socială reală. În aceste condiții, după zeci de ani de muncă, ajung la pensii minime. Cum vrem să atragem și să menținem femeile în agricultură în asemenea condiții?, a declarat Doina Ghilescu, fermier.
La discuții a participat și Andrian Digolean, Secretar de Stat la Ministerului Agriculturii, care a prezentat măsurile de sprijin planificate.
Pentru anul 2026, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii este prevăzut în valoare de 2,3 miliarde de lei, inclusiv resurse destinate tinerilor fermieri și fermelor mici. Este adevărat că accentul pe tineri există, dar probabil nu este suficient. Problema este cunoscută și este abordată prin politicile actuale, a declarat reprezentantul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.